Paşcani

Date generale

Municipiul Paşcani se află în partea de Nord Est a României, în provincia istorică Moldova, în zona de Nord Vest a judeţului Iaşi, pe terasele de pe dreapta Văii Siretului, în zona de contact a acestora cu prelungirile Podişului Fălticeni, la 250 m altitudine, la intersecţia paralelei de 47º14’58” latitudine nordică cu meridianul de 26º43’38” longitudine estică, la 75 km Vest-Nord Vest de municipiul Iaşi; 43 917 loc. (1 ian. 2019), din care 21 761 loc. de sex masc. şi 22 156 fem. Supr.: 75,3 km2, din care 14,4 km2 în intravilan; densitatea: 3 050 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul de 33 745 loc., 30 734 de persoane (91,1%) erau români, 500 rromi (1,5%) şi 2 511 loc. (7,4%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni, turci, maghiari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 29 511 ortodocşi (87,5%), 807 romano-catolici (2,4%), 320 creştini dupã evanghelie (0,9%), 275 penticostali (0,8%), 139 creştini de rit vechi (0,4%) şi 2 693 loc. (8,0%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, baptişti, martorii lui Iehova, musulmani ş.a), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Paşcani este un important nod de cale ferată pe linia Iaşi-Suceava-Cernăuţi cu o staţie de cale ferată inaugurată în 1870 şi cu ateliere de reparaţii feroviare înfiinţate în 1876. Firmele actuale din municipiul Paşcani produc utilaje pentru industria textilă, utilaje agricole, contoare electrice, armături grele, scule şi accesorii, adaptoare şi regularizatoare de temperatură, mobilă, tricotaje, perdele, preparate din carne şi lapte ş.a. Muzeu municipal inaugurat la 1 decembrie 1997, cu secţii de istorie, etnografie, religie; Muzeul memorial « Mihail Sadoveanu ». Staţie meteorologică.

Istoric

În perimetrul municipiului Paşcani au fost desoperite urme de locuire din Neolitic, aparţinând diferitelor faze ale culturii materiale Cucuteni (mileniul 5-4 î.Hr.), din secolele 5-3 î.Hr., 2-4 şi 7-8. Atestată documentar, prima oară, ca sat, într-un hrisov de danie la 8 aprilie 1419, emis la cancelaria domnului Alexandru cel Bun, apoi într-un act din 20 iunie 1453 în care se consemna ca moşie a lui Oană Paşca şi ulterior într-un alt document din 2 iulie 1455 şi în altul din 1 februarie 1481, aşezarea s-a dezvoltat continuu, devenind treptat un important centru comercial din Moldova, cu 21 de iarmaroace pe an. La 9 ianuarie 1821, domnul Mihai Suţu a emis un act prin care acorda dreptul lui Iordache Roset-Roznovanu să ţină aceste iarmaroace pe moşia de la Paşcani. În 1842, Paşcani a fost declarat târg, iar după construirea, în 1869-1870, a căii ferate Roman-Paşcani-Iaşi a devenit un important nod feroviar şi un mare centru de reparat materialul rulant feroviar. În 1892 a fost declarat comună urbană, în 1950 oraş, iar la 18 ianuarie 1995 a fost trecut în categoria municipiilor, având în subordine administrativă 5 localităţi componente: Blăgeşti, Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni. La Paşcani s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961).

Monumente

Situl arheologic din localitatea componentă Blăgeşti, cu urme materiale ale unei aşezări eneolitice aparţinând culturii materiale Cucuteni (mileniul 3 î.Hr.); biserica “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil”, sfinţită în 1664, cu unele refaceri din 1807, azi declarată monument istoric, este ctitoria vistiernicului Iordache Cantacuzino; palatul “Cantacuzino-Paşcanu”, construit în anii 1640-1650, cu două niveluri, având un foişor cu coloane din piatră în torsadă, cu un decor bogat, sculptat, declarat monument istoric şi de arhitectură; biserica “Adormirea Maicii Domnului” (secolul 19), distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi reconstruită în anii 1985-1996; biserica “Înălţarea Domnului” (1970-1979); biserica “Sfântul Ioan Botezătorul” (2000-2005, pictată în anii 2006-2009); biserica romano-catolică “Sfântul Anton de Padova” (1872-1879); catedrala ortodoxă  “Pogorârea Duhului Sfânt”, construită în anii 2001-2016; biserica din lemn « Sfânta Vineri » (1990); Monumentul Răscoalei din 1907; Casa natală a lui Mihail Sadoveanu, azi muzeu memorial.