DĂRMĂNEŞTI, depresiune intramontană, tectono-erozivă, în partea de Est a Carpaţilor Orientali, între M-ţii Berzunţ la Est-Nord Est şi Nemira la Vest-Sud Vest, de-a lungul văii râului Trotuş. Suprafaţa: circa 300 km2. Lungimea: circa 25 km; lăţimea: circa 13 km. Râul Trotuş şi afluenţii săi (Uz, Dofteana, Slănic) au creat un relief de lunci, terase şi conuri de dejecţie (îngemănate uneori în largi câmpii piemontane), care, morfometric, variază de la 320 m altitudine în zona de luncă până la circa 650 m altitudine în colinele de la contactul cu rama montană. Climat cu veri răcoroase (17–18°C media termică a lunii iulie) şi ierni friguroase (-4°C media termică a lunii ianuarie). Zăcăminte de cărbuni. Geologii îi atribuie denumirea de Depresiunea Comăneşti.
DEPRESIUNEA SUBCARPATICĂ OLTEANĂ, mare uluc depresionar, situat între marginea sudică a Carpaţilor Meridionali dintre râurile Olt şi Motru şi dealurile subcarpatice, format dintr-o succesiune de depresiuni strâns legate între ele (Horezu, Polovragi, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Câmpu Mare, Târgu Jiu). Climatul moderat din această zonă permite dezvoltarea în condiţii optime a castanului cu fructe comestibile şi a nucului.
DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI → Transilvania.
DORNA, Depresiunea Dornelor sau Ţara Dornelor, depresiune tectono-erozivă în partea de Nord a Carpaţilor Orientali, încadrată de M-ţii Suhard (la Nord), Giumalău (Nord Est), Bistriţei (Est-Sud Est), Căliman (Sud) şi Bârgău (Vest), drenată de râul Bistriţa cu afluenţii ei Dorna şi Neagra Şarului. Suprafaţa: 450 km2. Relieful, sculptat în formaţiuni sedimentare paleogene şi vulcanice, prezintă o treaptă mai înaltă, colinară, cu altitudinea între 800 şi 1 000 m, situată la contactul cu zona montană, împădurită cu fag şi molid, şi una mai joasă, formată din terasele şi luncile râurilor pe care se găsesc mlaştini de turbă (Panaci, Poiana Stampei, Coşna ş.a.). Climat răcoros (temperatura medie anuală 5°C) şi precipitaţii moderate (600–750 mm/anual). Exploatări forestiere, de minereuri de mangan şi de turbă. Izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, calcice, magneziene pe baza cărora s-au dezvoltat staţiunile balneoclimaterice Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Şaru Dornei, Poiana Negrii. Comunică cu zonele învecinate prin pasurile Tihuţa (spre Transilvania), Mestecăniş (spre Bucovina de Nord şi Maramureş), Drăgoiasa (spre Transilvania) şi pe Valea râului Bistriţa cu Moldova centrală.
DRĂGOIASA, mică depresiune intramontană, tectono-vulcanică, situată în Carpaţii Orientali, între M-ţii Căliman, la Vest, şi M-ţii Bistriţei, la Est, pe cursul superior al râului Neagra (afluent al râului Bistriţa), la Nord de Depresiunea Bilbor. Depresiunea Drăgoiasa face parte din şirul de depresiuni formate la contactul dintre zonele vulcanică şi cristalino-mezozoică. Denumită, frecvent, şi Depresiunea Glod.
DUMITRA, depresiune de eroziune în partea de Nord Vest a Dealurilor Bistriţei, cu aspect de bazinet, situată pe valea superioară a râului Rosna. Suprafaţa: circa 10 km2. Relief de luncă şi de terase. Pomicultură.