Topliţa

Date generale

Municipiul Topliţa se află în jud. Harghita, în partea de N a Depr. Giurgeu, în zona de intrare a râului Mureş în defileul Topliţa–Deda, la confl. cu pârâul Topliţa, la poalele de NE ale M-ţilor Gurghiu şi cele de NV ale M-ţilor Giurgeu, la 650– 680 m alt., la intersecţia paralelei de 46°55’25” latitudine nordică cu meridianul de 25°20’45” longitudine estică, la 93 km NV de municipiul Miercurea-Ciuc; 15 739 loc. (1 ian. 2019), din care 7 684 loc. de sex masc. şi 8 055 fem. Supr.: 33,8 km2, din care 13,7 km2 în intravilan; densitatea: 1 149 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 13 929 loc., 9 540 de persoane erau români (68,5%), 3 080 maghiari (22,1%), 507 rromi (3,6%) şi 802 loc. (5,8%) aparţineau altor etnii (germani, ucraineni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 9 403 ortodocşi (67,5%), 2 674 romano-catolici (19,2%), 544 reformaţi (3,9%), 183 penticostali (1,3%), 111 greco-catolici (0,8%) şi 1 014 loc. (7,3%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, baptişti, Martorii lui Iehova, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. care deserveşte şi staţiunea Borsec (30 km spre NE). Expl. şi prelucr. lemnului (mobilă, cherestea, plăci aglomerate din lemn – P.A.L.). Producţie de tricotaje, de încălţăminte şi de produse de panificaţie. Păstrăvărie. Bibliotecă publică (1899). Muzeu etnografic (inaugurat la 20 iul. 1998). Staţiune balneoclimaterică sezonieră, de intres local, cu climat de depresiune intramontană, tonic-stimulant, cu veri răcoroase (în iul. temp. medii de 15°C) şi ierni friguroase (în ian. medii termice sub –5°C). Temp. medie anuală este de c. 7°C, iar precipitaţiile însumează c. 750 mm anual. Izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, cu efecte terapeutice în tratarea unor afecţiuni ale tubului digestiv, ale celor hepato-biliare, ale rinichilor şi căilor urinare. În staţiune există un bazin în aer liber, de dimensiuni olimpice, cu apă mezotermală (29°C). Ştrandurile cu apă termală Bánffy şi Urmánczy. Municipiul Topliţa dispune de două pârtii de schi, una numită Bradul, cu o lungime de 1 000 m şi o diferenţă de nivel de 125 m, şi alta (Măgheruş) cu o lungime de 460 m şi o diferenţă de nivel de 125 m, care are instalaţie de teleschi, instalaţie de iluminare pe timp de noapte şi instalaţie de producere a zăpezii artificiale. La Topliţa există o cascadă cu apă termală (29°C), provenită din izvorul termal Bradul, bogată în carbonat de calciu, situată la 650 m alt. Cascada, unică în România, este declarată monument al naturii şi face parte din Rezervaţia naturală geologică şi peisagistică extinsă pe o suprafaţă de 0,50 ha. La Topliţa s-a născut Miron Cristea (1868-1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-1939).

Istoric

În arealul actual al municipiului Topliţa se pare că ar fi existat în Antichitate (conform coordonatelor lui Ptolemeu) aşezarea dacică Sangidava (ale cărei urme n-au fost identificate până în prezent). În sec. 13, în această zonă s-au stabilit mai multe familii de secui, dar care, ulterior, românii au reprezentat populaţia majoritară. Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, în 1382, în 1567 apare consemnată cu numele Toplocza, în 1660 cu grafia Toplicza, la 13 febr. 1861 cu denumirea Oláh Toplicza, de la 1 ian. 1907 şi până în 1918 s-a numit Maroshéviz, iar din 1918 şi până în 1956 a purtat numele Topliţa Română. În 1956, Topliţa a fost declarată oraş şi apoi municipiu, la 12 iul. 2002. În prezent are în subordine ad-tivă 8 localit. componente: Călimănel, Luncani, Măgheruş, Moglăneşti, Secu, Vale, Vâgani şi Zencani.

Monumente

Mănăstirea Topliţa (de călugări), ctitorie din anul 1911 a lui Miron Cristea (devenit în 1925 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române), cu o biserică din lemn, cu hramul „Sfântul Ilie”, datând din 1847, adusă aici în 1910 din satul Stânceni (jud. Mureş). Biserica, a cărei înfăţişare reprezintă o îmbinare a stilului arhitectonic moldovenesc cu cel transilvănean (plan triconic, cu tindă pe latura sudică), are pereţii interiori acoperiţi cu picturi executate în 1927 de Dumitru Belizarie şi restaurate în anii 1988–1989. Ansamblul monahal, construit în anii 1923-1928, a fost renovat în anii 1972-1976 şi apoi supus unor extinderi în perioada 1985–1992 când s-au construit un paraclis, un depozit pentru obiecte bisericeşti de patrimoniu ş.a. Mănăstirea posedă un muzeu cu colecţii de carte veche bisericească, icoane vechi, veşminte şi obiecte de cult etc. Mănăstirea Topliţa are în subordine ad-tivă mănăstirea Pârâul Doamnei (de călugări), aflată în localit. componentă Moglăneşti, cu o biserică din lemn având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, datând din 1658, declarată monument istoric, restaurată în anii 1710, 1747, 1958 şi 1985–1986. Acest aşezământ monastic a fost întemeiat de Doamna Safta, soţia domnului Moldovei, Gheorghe Ştefan, o parte din clădirile anexe fiind construite în perioada 1973–1984. În municipiul Topliţa există catedrala ortodoxă cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită în anii 1867-1869 după planurile arhitectului italian Virgilio Giacomuzzi, dominată de două turnuri pătrate care străjuiesc intrarea de la faţadă, şi o altă biserică zidită în 1991–1994 (sfinţită la 12 iun. 1994); biserica greco-catolică (1928–1929); biserica reformată (1895); castelul baronului Jeromos Urmánczy (1903–1906), azi sediul Muzeului etnografic; conacul „Lázár” (1829), azi casă de copii; Monumentul Lupa Capitolina, realizat în bronz, plasat în faţa Primăriei, pe soclul căruia există inscripţia Ad perpetuam originis latinae memoriam; bustul lui Nicolae Bălcescu (dezvelit la 7 oct. 1973), operă a sculptorului Paul Vasilescu. La Topliţa se desfăşoară anual, în luna iulie, Festivalul fanfarelor. Rezervaţia naturală Defileul Topliţa-Deda (6 000 ha).