Date generale
Municipiul Vulcan se află în partea central-sud vestică a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Sud Est a judeţului Hunedoara, în regiunea centrală a Depr. Petroşani, la 610 m alt., la poalele de NE ale M-ţilor Vâlcan, pe râul Jiu de Vest, la intersecţia paralelei de 45°22’52” latitudine nordică cu meridianul de 23°17’29” longitudine estică, la 13 km SV de municipiul Petroşani şi 102 km S-SE de municipiul Deva; 28 085 loc. (1 ian. 2019), din care 14 006 loc. de sex masc. şi 14 079 fem. Supr.: 87,3 km2, din care 12,2 km2 în intravilan; densitatea: 2 302 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 24 160 loc., 21 250 de persoane erau români (88,0%), 1 155 maghiari (4,8%), 321 rromi (1,3%), şi 1 434 loc. (5,9%) aparţineau altor etnii (germani, polonezi, cehi, ucraineni, italieni, sârbi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 19 145 ortodocşi (79,2%), 1 513 romano-catolici (6,3%), 707 reformaţi (2,9%), 545 penticostali (2,3%), 287 martorii lui Iehova (1,2%), 142 greco-catolici (0,6%), 112 baptişti (0,5%) şi 1 709 loc. (7,0%) aparţineau altor confesiuni (unitarieni, creştini dupã evanghelie, adventişti de ziua a şpatea, evanghelişti, creştini de rit vechi, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. (din 1870). Vechi centru de expl. a huilei (primele lucrări de extracţie a cărbunelui datează din anii 1850–1870). Centrală electrică şi de termoficare (300 MW), în localitatea componentă Jiu-Paroşeni, retehnologizată şi modernizată în anul 2009. Centru de reparare a utilajelor miniere. Construcţii de stâlpi hidraulici pentru mină; instalaţie de brichetare a cărbunelui. Producţie de conf. şi tricotaje, de lanţuri şi arcuri; prelucr. lemnului. Spital inaugurat în 1910, reabilitat în anii 2006-2008, 2014-2015 şi 2017. Telegondolă.
Istoric
În zona pasului Vâlcan a fost descoperit un tezaur monetar roman, precum şi un bust din bronz aurit, care înfăţişează un luptător cu coif şi scut, iar în cartierul Crivadia au fost scoase la iveală urmele unui atelier meşteşugăresc din perioada romană. Localitatea s-a format prin unirea a două sate (Crivadia şi Vaidei), locuite de ciobani veniţi din Ţara Haţegului, şi apare menţionată documentar, prima oară, în 1462, ca aşezare rurală cu numele Wolkan, pe vechiul drum transcarpatic care lega Depr. Haţeg, prin pasul Vâlcan, cu Oltenia. În anii 1455 şi 1787, localit. a fost devastată de turci. Declarat oraş în 1953 şi municipiu la 20 dec. 2003; are în subordine ad-tivă 2 localit. componente: Dealu Babii şi Jiu-Paroşeni.
Monumente
Biserica având hramul “Duminica Orbului” (aparţinând Parohiei Vulcan II), dominată de un turn cu ceas, a fost construită de comunitatea greco-catolică, în anii 1906-1907, după planurile arhitectului italian Giacinto Puttini, restaurată în anul 1924, preluată de cultul ortodox în anul 1948, restaurată în anii 1959, 1970, 1974 (când a fost şi pictată în frescă de Ioan N. Diaconu) şi 2004; biserica “Sfinţii Apostoli Patru şi Pavel”, zidită în anii ’70 ai secolului 20 pe locul unei biserici din lemn care data din anul 1870, pictată în tempera de Petru Iacobescu şi sfinţită în 1980; biserica romano-catolică, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidită în anii 1910-1911 (sfinţită la 3 dec. 1911) după planurile arhitecţilor Biró Ernő şi Giacinto Puttini; în localitatea componentă Dealu Babii se află schitul “Sfântul Nicolae” (de călugări), întemeiat în anul 1992, cu un paraclis cu hramul “Sfântul Nicolae”, construit în 1998, din lemn cu pereţii interiori căptuşiţi cu blocuri mici de BCA, tencuiţi şi pictaţi în frescă de Ieromonahul Porfirie Cuciuc de la mănăstirea Cozia. Biserica schitului, cu hramul “Sfinii Apostoli Petru şi Pavel” a fost zidită după anul 1998.