Date generale
Oraşul Bechet se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în zona de Sud Est a judeţului Dolj, în lunca largă de pe stânga fluviului Dunărea, la 23-40 m altitudine, la graniţa cu Bulgaria, la intersecţia paralelei de 43°46’59” latitudine nordicã cu meridianul de 23°57’00” longitudine esticã, la 67 km Sud-Sud Est de municipiul Craiova. Din punct de vedere demografic, Bechet face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 4 304 loc. (1 ian. 2019), din care 2 131 loc. de sex masc. şi 2 173 fem. Supr.: 29,3 km2, din care 22,8 km2 în intravilan; densitatea: 189 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 3 657 loc., 2 173 de persoane erau români (59,4%), 1 193 rromi (32,6%) şi 291 loc. (8,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 3 345 ortodocşi (91,5%) şi 298 loc. (8,1%) aparţineau altor confesiuni (penticostali ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod rutier. Port fluvial şi punct de vamã (trecere cu bacul peste Dunãre), modernizat în 1994, la graniţa cu Bulgaria (localitatea Oriahovo/Rahovo/Rahova). Produse textile (confecţii, tricotaje, covoare) şi alim. (caşcaval). Prelucr. fructelor şi legumelor. Culturi de pepeni. Pescuit. Gradinã publicã. Muzeu cu colecţii de artã plasticã, de istorie şi etnografie. Bibliotecã publicã având peste 40 000 de volume. Cãmin Cultural, inaugurat în anul 1955.
Istoric
În arealul oraşului Bechet au fost descoperite vestigiile unei aşezãri rurale romane datând din secolele 2–3. Prima atestare documentarã a localitãţii dateazã din anul 1247, într-un document emis de Béla IV, regele Ungariei, iar apoi apare consemnatã în 1364 într-un hrisov semnat de domnul Vladislav I (Vlaicu), în timpul domniei lui Mircea cel Batran (1386-1418) este menţionatã ca loc de comerţ cu sarea adusã de la Ocnele Mari, apoi amintitã în 1642 şi 1718. În 1864, localitatea a fost declaratã comunã ruralã, în 1873 a fost trecutã în categoria comunelor urbane (oraş), iar mult mai târziu a devenit din nou comunã. La 21 mart./2 apr. 1877, localitatea Bechet a fost atacatã şi jefuitã de un detaşament otoman, marcând începutul unor acte de ostilitate din partea armatelor turceşti, iar la 26 apr./8 mai 1877 din cauza unor bombardamente efectuate de artileria turcã s-a instituit starea de rãzboi şi pe terit. jud. Dolj, ca de altfel în mai multe judeţe dunãrene. Comuna Bechet a fost trecutã în categoria oraşelor la 7 apr. 2004.
Monumente
Ruinele unui castru roman; Ruinele unei capele (din 1895), care fusese construitã în 1833; Biserica ortodoxã cu hramul „Sfântul Gheorghe”, construitã în anii 1861–1870, pe locul bisericii din lemn cu hramul „Sfânta Treime”, care data din 1808. Biserica “Sfântul Gheorghe” (32 m lungime şi 12 m lãţime), azi declaratã monument istoric, pãstreazã picturi murale interioare executate în ulei de Dumitru Bãtrânu şi Florea Chiciu; Clãdirea primãriei (1904).