Lacuri (M)

MATIŢA, lac în partea de Nord a Deltei Dunării, între braţele Chilia şi Sulina, încadrat de grindurile Chilia (la Vest) şi Letea (la Est). Suprafaţa: 6,53 km2; volumul: 9,8 milioane m3; adâncimea maximă: 3 m. Este legat prin canale cu lacurile Babina, Merheiu Mare şi Trei Iezere. Important bazin piscicol.

MÂNJEŞTI, lac antropic în judeţul Vaslui, creat pe cursul inferior al râului Crasna, la confluenţa cu râul Burghina. Suprafaţa: 310 ha.; volumul: 8,65 milioane m3.

MÂŢELOR, Lacul ~, lac antroposalin, helioterm, situat în perimetrul oraşului Ocna Sibiului. Suprafaţa: 1 232,5 m2; adâncimea maximă: 74,70 m; salinitatea apei la suprafaţă ajunge la 34 g/l, iar la 8,5 m adâncime atinge 323 g/l. Temperatura apei la suprafaţă (în timpul verii) este de 24,8°C, iar la 1,5 m adâncime de 36,3°C.

MERHEIU MARE, lac în partea de Nord a Deltei Dunării, între braţele Chilia şi Sulina, la Vest de grindul Letea; suprafaţa: 10,58 km2; volumul: 15,9 milioane m3. Legat prin canale de lacurile Matiţa, Babina, Trei Iezere şi de braţul Cerneovka (ramificaţie a braţului Chilia). Piscicultură. Loc de cuibărit al pelicanilor.

MIHĂILEŞTI-CORNETU, lac de acumulare realizat în anii 1983-1987 pe cursul inferior al râului Argeş, în perimetrul oraşului Mihaileşti şi cel al comunei Cornetu, judeţul Giurgiu, la 17 km Sud Vest de municipiul Bucureşti, capitala României, pe traseul Canalului Dunăre-Bucureşti. Barajul în spatele căruia s-a format lacul de acumulare are înălţimea de 12 m faţă de luciul apei. Lungimea lacului: 8 km; lăţimea variază între 2,50 şi 2,80 km; adâncimea maximă: 22 m; suprafaţa: 1 013 ha; volumul: 76,30 milioane m3. Malurile lacului sunt taluzate cu dale din beton. Lacul a fost creat cu scop hidroenergetic şi de navigaţie, pentru alimentarea cu apă a localităţilor, pentru irigaţii şi pentru pescuit. Regularizarea volumului de apă al lacului se face cu ajutorul unei ecluze cu 4 deschideri. Microhidrocentrală.

MOGOŞOAIA, lac de origine antropică, pe valea râului Colentina, în arealul comunei omonime, la 15 km Nord Vest de municipiul Bucureşti, capitala României. Suprafaţa: 103 ha, din care 40 ha asanate. Pe malul drept al lacului se află pădurea Mogoşoaia (20 ha) si Palatul Mogoşoaia (→ comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov). Obiectiv turistic.

Lacul Mogoșoaia (comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov)
Lacul Mogoșoaia (Credit: Smărăndiţa Petrescu)

MOSTIŞTEA, Iezerul Mostiştei → limanul Mostiştea.

MOTRU, lac de acumulare construit pe cursul superior al râului Motru (înălţimea barajului: 49 m), pe teritoriul comunei Padeş, la circa 15 km în amonte de confluenţa râului Motru Sec cu Motru. Suprafaţa: circa 2 km2; volumul: 3 milioane m3. Face parte din complexul hidrotehnic şi energetic Cerna–Motru–Tismana, care asigură apa potabilă şi industrială pentru consumatorii din bazinul mijlociu al râului Jiu.

MOVILA MIRESII, lac clasto-carstic (de crov), situat în Câmpia Brăilei, în arealul comunei omonime. Supafaţa: 1,8 km2; adâncimea  maximă: 11 m; volumul: 4,5 milioane m3. Conţine apă sărată, sulfatată, sodică, hipertonă şi nămol sapropelic pe fund, cu calităţi terapeutice.

MOVILIŢA, Lacul ~, lac antropic realizat pe valea râului Colceag, în arealul comunei Moviliţa, judeţul Ialomiţa, format dintr-o salbă de 3 lacuri a căror adâncime maximă este de 3 m, iar suprafaţa lor variabilă (lacul Moviliţa-1 are 7 ha, Moviliţa-2 are 14 ha şi Moviliţa-3 are 7 ha). Folosit pentru irigaţii şi pescuit.