Şomcuta Mare

Date generale

Oraşul Şomcuta Mare se află în jud. Maramureş, în partea de S a Depr. Baia Mare, la poalele Dealurilor Chioarului, pe râul Bârsău; 8 080 loc. (1 ian. 2011): 3 891 de sex masc. şi 4 189 fem. Supr.: 120,4 km2, din care 5,2 km2 în intravilan; densitatea: 1 536 loc./km2. Staţie de c.f. Nod rutier. Expl. de calcar (în localitatea componentă Buciumi) şi de marmură (în satul Buteasa). Producţie de mobilă şi cherestea, de conf., de prelucr. marmurei şi a lânii şi de produse alim (alcool, panificaţie). Centru pomicol (meri, peri, pruni, piersici). Centre de confecţionare a costumelor de port popular (în localitatea componentă Buciumi) şi a lăzilor de zestre (în localitatea componentă Hovrila). Patru mori de cereale. Cămin cultural. Bibliotecă publică (peste 60 000 vol.). Trei parcuri (3 ha). Zonă de interes cinegetic. În oraşul Şomcuta Mare există corul mixt „Glasul Chioarului” (1889), în satul Finteuşu Mare un cor bărbătesc (1918), iar în localit. componentă Buciumi un cor mixt (1938). În perimetrul localit. componente Vălenii Şomcutei se află peştera cu acelaşi nume declarată rezervaţie speologică (5 ha). Popas turistic.

Istoric

În oraşul Şomcuta Mare, menţionat documentar, prima oară, în 1358, se află o biserică ortodoxă cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1862–1885), o biserică romano-catolică (1895) şi clădirea fostului cazinou (sf. sec. 19). Com. Şomcuta Marea fost trecută în categoria oraşelor la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă localit. componente Buciumi, Ciolt, Hovrila şi Vălenii Şomcutei şi satele Buteasa, Codru Butesii şi Finteuşu Mare.

Monumente

Bisericile din lemn cu acelaşi hram – „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, în localitatea componentă Vălenii Şomcutei (sec. 17) şi satele Buteasa (1800) şi Codru Butesii (sec. 19). Bisericile din lemn din Buteasa şi Vălenii Şomcutei figurează pe lista patrimoniului cultural universal UNESCO.