Filiaşi

Date generale

Oraşul Filiaşi se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în extremitatea de Nord Vest a judeţului Dolj, în zona de contact a Dealurilor Amaradiei cu terasele de pe stg. râului Jiu, la 110 m alt., la intersecţia paralelei de 44º24’00” latitudine nordică cu meridianul de 23º31’12” longitudine estică, la 37 km Nord Vest de municipiul Craiova; 18 105 loc. (1 ian. 2019), din care 8 881 loc. de sex masc. şi 9 224 fem. Supr.: 99,7 km2, din care 6,4 km2 în intravilan; densitatea: 2 829 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 16 900 loc., 15 558 de persoane erau români (92,1%), 759 rromi (4,5%) şi 583 loc. (3,4%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 15 783 de ortodocşi (93,4%), 248 penticostali (1,5%), 73 adventişti de ziua a şaptea (0,4%) şi 796 loc. (4,7%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, creştini după evanghelie, Martorii lui Iehova, evanghelici, creştini de rit vechi, romano-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier şi feroviar, pe linia Craiova – Turnu Severin, inaugurată la 5 ian. 1875 şi pe linia Filiaşi – Târgu Jiu, inaugurată în 1888. Expl. de argilă şi de balast. Producţie de transformatoare, motoare electrice şi condensatori, de utilaje şi piese de schimb, de mobilă din lemn masiv, cherestea, grinzi ş.a., de prefabricate din beton şi de produse alim. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor. Centru viticol. Biblioteca publică „Anton Pann”, înfiinţată în anul 1935 de către învăţătorul Nicolae Mitea. Cămin Cultural (din anul 1922). Casă de Cultură cu Grădină de vară, datând din anul 1954. Hanul Mare, construit în anii 1991-1992, destinat comerţului cu amănuntul, în special cu produse nealimentare.

Istoric

În arealul oraşului Filiaşi au fost descoperite vestigii din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (fragmente de vase ceramice, aparţinând culturii materiale Coţofeni, 2500-1800 î.Hr.), din Epoca bronzului şi un tezaur monetar din sec. 12, cu piese austriece (emise la Salzburg şi Carintia) şi englezeşti emise în timpul regelui Henric al II-ea Plantagenetul (1154-1189). Localitatea Filiaşi apare menţionată documentar, prima oară, ca sat, într-un act emis de către domnul Alexandru II Mircea, la 1 ian. 1573, prin care acesta întărea lui “Oprea spătarul şi cu fratele său Stanciu” (tatăl lui Dimitrie Filişanu n.a.)…. “un act de vânzare-cumpărare, ca să le fie moşie în Filiaş, jumătate de peste tot hotarul”. Această moşie a fost în posesia familiei Filişanu (începând cu Dimitrie Filişanu, care a fost prieten de oaste şi pribeag cu domnul Matei Basarab , aşa după cum reiese dintr-un document din anul 1637) timp de peste 300 de ani. În 1722, Filiaşi apare consemnat, ca sat, pe o hartă a Olteniei, întocmită de inginerul şi cartograful austriac Friedrich Schwantz, în 1727 era amintit ca “moşie fiscaleşă” (a fiscului), iar în 1819 ca sat pe moşia lui Şerban Murgăşanu (căsătorit cu Aniţa Filişanu). Pe celebra hartă militară rusă din anul 1835, Filiaşi apare trecut cu două subunităţi: Filiaşii din Deal, cu 243 de gospodării şi Filiaşii din Vale, cu 95 de gospodării. Geograful român George Valsan atribuie acestei hărţi militare ruse (începută în anul 1828 şi terminată în 1831 şi tiparită în 1835 la, Peterburg, la scara 1:420 000) calificativul “preţios document geografic… pentru studierea distribuţiunii şi mişcării populaţiunii în ţările româneşti”. În anul 1864, Filiaşi a fost declarat comună rurală, cu 572 de familii, iar la 17 febr. 1968 a fost trecut în categoria oraşelor, având în subordine ad-tivă şase sate: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Sus şi Uscăci.

Monumente

În oraşul Filiaşi se află biserica „Sfântul Nicolae”, azi declarată monument istoric, construită în perioada 1887–1900 (pe locul uneia zidită în anii 1630–1650) şi renovată în 1921 şi mausoleul familiei Filişanu, azi declarat monument istoric, construit în stilul Renaşterii, în anii 1865–1868, după planul unui arhitect italian, pe cheltuiala omului politic şi filantropului Dimitrie Filişanu (n. 1808-m. 1883), ultimul descendent al familiei boiereşti Filişanu. În satul Fratoştiţa există biserica „Sfântul Nicolae” , construită în anii 1968-1983 (sfinţită la 2 oct. 1983) pe locul uneia zidită în anii 1750–1755 şi reparată în anii 1904, 1910, 1932.