Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Filiaşi se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în extremitatea de Nord Vest a judeţului Dolj, în zona de contact a Dealurilor Amaradiei cu terasele de pe stânga râului Jiu, la 110 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44º24’00” latitudine nordică cu meridianul de 23º31’12” longitudine estică, la 37 km Nord Vest de municipiul Craiova. Din punct de vedere demografic, Filiaşi face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 18 105 loc. (1 ian. 2019), din care 8 881 loc. de sex masc. şi 9 224 fem. Suprafaţa: 99,7 km2, din care 6,4 km2 în intravilan; densitatea: 2 829 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 16 900 loc., 15 558 de persoane erau români (92,1%), 759 rromi (4,5%) şi 583 loc. (3,4%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 15 783 de ortodocşi (93,4%), 248 penticostali (1,5%), 73 adventişti de ziua a şaptea (0,4%) şi 796 loc. (4,7%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, creştini după evanghelie, Martorii lui Iehova, evanghelici, creştini de rit vechi, romano-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier şi feroviar, pe linia Craiova – Turnu Severin, inaugurată la 5 ianuarie 1875 şi pe linia Filiaşi – Cărbuneşti – Târgu Jiu, inaugurată la 16 ianuarie 1888. Expl. de argilă şi de balast. Producţie de transformatoare, motoare electrice şi condensatori, de utilaje şi piese de schimb, de mobilă din lemn masiv, cherestea, grinzi ş.a., de prefabricate din beton şi de produse alim. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor. Centru viticol. Biblioteca publică „Anton Pann”, înfiinţată în anul 1935 de către învăţătorul Nicolae Mitea. Cămin Cultural (din anul 1922). Casă de Cultură cu Grădină de vară, datând din anul 1954. Hanul Mare, construit în anii 1991-1992, destinat comerţului cu amănuntul, în special cu produse nealimentare.
Istoric
În arealul oraşului Filiaşi au fost descoperite vestigii din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (fragmente de vase ceramice, aparţinând culturii materiale Coţofeni, 2500-1800 î.Hr.), din Epoca bronzului şi un tezaur monetar din sec. 12, cu piese austriece (emise la Salzburg şi Carintia) şi englezeşti emise în timpul regelui Henric al II-ea Plantagenetul (1154-1189). Localitatea Filiaşi apare menţionată documentar, prima oară, ca sat, într-un act emis de către domnul Alexandru II Mircea, la 1 ian. 1573, prin care acesta întărea lui
Oprea spătarul şi cu fratele său Stanciu”(tatăl lui Dimitrie Filişanu n.a.)…. un act de vânzare-cumpărare, ca să le fie moşie în Filiaş, jumătate de peste tot hotarul”.
Această moşie a fost în posesia familiei Filişanu (începând cu Dimitrie Filişanu, care a fost prieten de oaste şi pribeag cu domnul Matei Basarab , aşa după cum reiese dintr-un document din anul 1637) timp de peste 300 de ani. În 1722, Filiaşi apare consemnat, ca sat, pe o hartă a Olteniei, întocmită de inginerul şi cartograful austriac Friedrich Schwantz, în 1727 era amintit ca
moşie fiscaleşă”
(a fiscului), iar în 1819 ca sat pe moşia lui Şerban Murgăşanu (căsătorit cu Aniţa Filişanu). Pe celebra hartă militară rusă din anul 1835, Filiaşi apare trecut cu două subunităţi: Filiaşii din Deal, cu 243 de gospodării şi Filiaşii din Vale, cu 95 de gospodării. Geograful român George Valsan atribuie acestei hărţi militare ruse (începută în anul 1828 şi terminată în 1831 şi tiparită în 1835 la, Peterburg, la scara 1:420 000) calificativul
preţios document geografic… pentru studierea distribuţiunii şi mişcării populaţiunii în ţările româneşti”.
În anul 1864, Filiaşi a fost declarat comună rurală, cu 572 de familii, iar la 17 febr. 1968 a fost trecut în categoria oraşelor, având în subordine ad-tivă şase sate: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Sus şi Uscăci.
Monumente
În oraşul Filiaşi se află biserica „Sfântul Nicolae”, azi declarată monument istoric, construită în perioada 1887–1900 (pe locul uneia zidită în anii 1630–1650) şi renovată în 1921 şi mausoleul familiei Filişanu, azi declarat monument istoric, construit în stilul Renaşterii, în anii 1865–1868, după planul unui arhitect italian, pe cheltuiala omului politic şi filantropului Dimitrie Filişanu (n. 1808-m. 1883), ultimul descendent al familiei boiereşti Filişanu. În satul Fratoştiţa există biserica „Sfântul Nicolae” , construită în anii 1968-1983 (sfinţită la 2 oct. 1983) pe locul uneia zidită în anii 1750–1755 şi reparată în anii 1904, 1910, 1932.
About
The town of Filiaşi is located in the South-Southwest part of Romania, in the historical province of Oltenia, in the North West end of Dolj County, in the contact area of the Amaradia Hills with the terraces on the left. Jiu River, at 110 m altitude, at the intersection of the parallel of 44˚24’00” north latitude with the meridian of 23˚31’12” east longitude, 37 km North West of Craiova municipality. From a demographic point of view, Filiaşi belongs to the category of small towns, with a population of 18,105 inhabitants (January 1, 2019), of which 8,881 males and 9,224 females. Area: 99.7 km2, of which 6.4 km2 in urban areas; density: 2,829 inhabitants/km2. At the population census from October 20-31, 2011, out of the total of 16,900 inhabitants, 15,558 people were Romanians (92.1%), 759 Roma (4.5%) and 583 inhabitants (3.4%) belonged to other ethnic groups. From a confessional point of view, the same census recorded 15,783 Orthodox (93.4%), 248 Pentecostals (1.5%), 73 Seventh-day Adventists (0.4%) and 796 inhabitants (4,7%) belonged to other denominations (Baptists, Christians according to the Gospel, Jehovah’s Witnesses, Evangelicals, Old Rite Christians, Roman Catholics, etc.), or were atheists, without religion or with an undeclared religion. Road and railway junction, on the Craiova – Turnu Severin line, inaugurated on January 5, 1875 and on the Filiaşi – Cărbuneşti – Târgu Jiu line, inaugurated on January 16, 1888. Clay and ballast mines. Production of transformers, electric motors and capacitors, machinery and spare parts, solid wood furniture, timber, beams, etc., precast concrete and food products. Cattle and sheep farms. Wine center. The “Anton Pann” public library, founded in 1935 by the teacher Nicolae Mitea. Cultural Center (since 1922). House of Culture with Summer Garden, dating from 1954. Hanul Mare, built in 1991-1992, intended for retail trade, especially with non-food items.
History
Remains from the Neolithic to the Bronze Age (fragments of ceramic vessels belonging to the Coţofeni material culture, 2500-1800 BC), from the Bronze Age and a monetary treasure from the 12th century consisting in Austrian (issued in Salzburg and Carinthia) and English coins issued during the reign of King Henry II Plantagenet (1154-1189) have been discovered in the area of Filiaşi. The Filiaşi settlement is mentioned in a document, for the first time, as a village, in an act issued by Prince Alexandru II Mircea, on January 1, 1573, by which he validated on behalf of
Oprea the spatharios and his brother Stanciu (the father of Dimitrie Filişanu – Editorial note) a deed of sale-purchase, so their estate is in Filiaş, half of all the land within the borders”.
This estate was in the possession of the Filişanu family (starting with Dimitrie Filişanu, who fought and accompanied Prince Matei Basarab, as stated in a document from 1637) for over 300 years. In 1722, Filiaşi appears recorded as a village on a map of Oltenia, drawn up by the Austrian engineer and cartographer Friedrich Schwantz, in 1727 it was mentioned as a
fiscal estate”
(of the tax office), and in 1819 as a village on the estate of Şerban Murgăşanu (married to Anita Filisanu). On the famous Russian military map from 1835, Filiaşi is recorded with two subunits: Filiaşii din Deal, with 243 households and Filiaşii din Vale, with 95 households. The Romanian geographer George Valsan considers this Russian military map (started in 1828 and finished in 1831 and printed in 1835 in St. Petersburg, at a scale of 1: 420 000) an
invaluable geographical document for studying the distribution and movement of the population in Romanian countries”.
In 1864, Filiaşi was declared a rural commune, with 572 families, and on February 17, 1968, it was included in the category of towns, having under its subordination six villages: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Sus and Dry.
Monuments
In the town of Filiaşi there is the church “Saint Nicholas”, today declared a historical monument, built between 1887–1900 (on the site of one built in the years 1630–1650) and renovated in 1921 and the mausoleum of the Filişanu family, today declared a historical monument, built in Renaissance style, in the years 1865-1868, according to the plan of an Italian architect, at the expense of the politician and philanthropist Dimitrie Filişanu (b. 1808 – d. 1883), the last descendant of the boyar family Filişanu. In the village of Fratoştiţa there is the church “Saint Nicholas”, built in 1968-1983 (consecrated on October 2, 1983) on the site of one built in 1750-1755, and repaired in 1904, 1910, 1932.