Strehaia

Date generale

Oraşul Strehaia se află în partea de Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în extremitatea de Est a judeţului Mehedinţi, în zona de Nord Est a Piemontului Bălăciţei (sau Platforma Strehaiei), la 130–160 m alt., pe dreapta văii râului Motru, în apropiere de confluenţa cu pârâul Huşniţa, la intersecţia paralelei de 44°37’20” latitudine nordică cu meridianul de 23°11’50” longitudine estică, la 48 km Est de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Din punct de vedere demografic, Strehaia face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 11 051 loc. (1 ian. 2019), din care 5 490 loc. de sex masc. şi 5 561 fem. Supr.: 109,1 km2, din care 3,9 km2 în intravilan; densitatea: 2 834 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 10 506 loc., 8 502 persoane erau români (80,9%), 1 171 rromi (11,1%) şi 833 loc. (8,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 9 577 de ortodocşi (91,1%), 58 penticostali (0,6%) şi 871 loc. (8,3%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, romano-catolici, evanghelici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod rutier şi feroviar, cu staţie de cale feratã (inaugurată la 5 ian. 1875) pe linia BucureştiRoşiori de VedeCaracalCraiovaFiliaşi – Strehaia – Drobeta-Turnu SeverinOrşovaCaransebeşTimişoara, cu derivaţie Strehaia – Motru (31 km), construitã în anii 1962-1963. Producţie de mobilă şi cherestea, de robineţi, de pompe industriale centrifugale, de armături industriale din oţel, de butoaie din tablă, cu o capacitate de 200 de litri, de confecţii, de cărămidă, ţiglă şi de produse alimentare. Ateliere de reparaţii diverse. Centru viticol. Fermă de creştere a bovinelor. Casă de Cultură, cu 300 de locuri, bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1951, în prezenr cu peste 36 000 de volume. În localit. componentă Lunca Banului se află o pădure de stejar în amestec cu frasin, în care apare şi mărgaritarul (Convallaria majalis), declarată rezervaţie naturală.

Istoric

În perimetrul actualului oraş au fost descoperite urme materiale datând din Neolitic. Aşezarea apare menţionată documentar, prima oară, în 1471, ca moşie în proprietatea boierilor Craioveşti. Între 1479 şi 1492, la Strehaia s-a aflat reşedinţa banilor Olteniei, în 1492, Vlad Călugărul, domn al Ţării Româneşti (1481-1495), a transferat reşedinţa banilor la Craiova, iar la Strehaia a continuat să funcţioneze o bănie de Mehedinţi, condusă de Neagoe Ban Strehăianu, subordonată celei de la Craiova. Până pe la mijlocul secolului 16, Strehaia s-a aflat în posesia boierilor Craioveşti. De la începutul anului 1602 şi până la 15 martie 1602 (când a fost alungat), domnul Radu Mihnea şi-a instalat scaunul domnesc la Strehaia. După aceea, moşia Strehaia a devenit proprietate domnească (până în 1645), iar din 1645 (an în care domnul Matei Basarab a rectitorit biserica mănăstirii Strehaia) şi până în 1863 (când a avut loc secularizarea averilor mănăstireşti), Strehaia a fost proprietate mănăstirească. În 1653 Strehaia apare consemnată ca târg de vite, iar în perioada 1673–1679, la Strehaia şi-a avut sediul o Episcopie. În 1864, Strehaia a fost trecută în categoria comunelor rurale, iar în 1921 a fost declarată oraş . În prezent, oraşul Strehaia are în subordine ad-tivă 6 localităţi componente (Ciochiuţa, Comanda, Hurduceşti, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic) şi 3 sate (Menţi, Motruleni, Stănceşti).

Monumente

Biserica mănăstirii Strehaia, cu hramul „Sfânta Treime” , declarată monument istoric la 16 iulie 2004; biserica ortodoxă cu hramul “Sfânta Cuvioasă Parascheva” (1935-1958, sfinţită la 2 nov. 1958); Ruinele palatului domnesc din cadrul ansamblului monahal Strehaia, în prezent reabilitate; Fostul han (începutul secolului 20), declarat monument istoric la 16 iulie 2004. Conform legendei, la Strehaia s-a născut Mihai Viteazul, într-un castel construit de tatăl său – Pătraşcu cel Bun. În satul Motruleni se află biserica „Sfinţii Voievozi” , contruită în 1777 de vătaful Constantin Robescu, cu picturi murale interioare din 1817, cu Turn-clopotniţă pe pronaos, iar în localitatea componentă Comanda există biserica „Sfântul Gheorghe” (1886).

Mănăstirea „Sfânta Treime” Strehaia (jud. Mehedinţi)
Mănăstirea „Sfânta Treime” Strehaia (Credit: Shutterstock)