Ungheni

Date generale

Oraşul Ungheni se află în partea central-nordică a României, în provincia istorică Transilvania, în arealul de Sud Vest al judeţului Mureş, în zona de contact a Colinelor Mădăraşului cu Podişul Târnavelor şi cu Dealurile Nirajului, pe Valea Mureşului, la confluenţa cu râul Niraj, la intersecţia paralelei de 46º29’09” latitudine nordicã cu meridianul de 24º27’39” longitudine esticã, la 11 km Sud Vest de municipiul Târgu Mureş. Din punct de vedere demografic, Ungheni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 730 loc. (1 ian. 2019), din care 3 873 loc. de sex masc. şi 3 857 fem. Supr.: 63,7 km2, din care 2,5 km2 în intravilan; densitatea: 3 092 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 945 loc., 5 039 de persoane erau români (72,6%), 977 rromi (14,0%), 580 maghiari (8,4%) şi 349 loc. (5,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 419 ortodocşi (78,0%), 552 reformaţi (7,9%), 223 romano-catolici (3,2%), 121 adventişti de ziua a şaptea (1,7%), 114 penticostali (1,6%), 84 greco-catolici (1,3%) şi 432 loc. (6,3%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată (în satul Vidrasău), pe linia Deda – Reghin – Târgu Mureş – Vidrasău – Iernut – Luduş – Războieni, cu o gară inaugurată în anul 1871. În arealul satului Vidrasău, la 13,50 km Sud Vest de municipiul Târgu Mureş, se află un aeroport, care a fost înfiinţat în anul 1936, aerogara şi hangarul fiind bombardate de aviaţia germană în septembrie 1944, zborurile reluându-se la 9 iulie 1945. Noul aeroport a fost construit în anul 1961, modernizat şi extins cu o pistă din beton, de 2 km lungime, în anul 1969. În perioada 1999-2005, aeroportul a fost remodernizat şi numit, din anul 2006, Aeroportul internaţional “Transilvania”, care deserveşte municipiul Târgu Mureş şi localităţile din apropiere. Pista de decolare-aterizare a fost reabilitată în anii 2017-2018. Traficul de pasageri a crescut de la 12 408, în anul 2005, la 85 092 pasageri în anul 2020. Producţie de mobilă pentru birouri şi magazine, de îmbrăcăminte, de produse din material plastic, de hârtie şi carton ondulat, de ambalaje din carton, de prefabricate din beton, de bere ş.a. În satul Vidrasău a fost construit un Parc industrial cu o suprafaţă de 29,40 ha. Moară de cereale. Fermă avicolă. Creşterea cabalinelor, bovinelor şi ovinelor (în satul Vidrasău). Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1957, azi cu peste 12 000 de volume. Complexul de agrement ”Darina” (restaurant, bar, terasă, piscină, terenuri de sport ş.a.).

Istoric

În arealul satului Moreşti, atestat documentar în 1567, pe platoul Podei sau Cetăţuia, au fost descoperite (1951–1955) vestigiile mai multor aşezări omeneşti suprapuse, care s-au succedat din Paleolitic şi până în feudalismul timpuriu (secolele 5-7), în cadrul cărora s-au găsit silexuri, fragmente de vase ceramice datând din Neolitic, aparţinând culturilor Criş (mileniul 6 î.Hr.) şi Coţofeni (2500-1800 î.Hr.) ş.a. Aici au mai fost identificate o necropolă de la sfârşitul Epocii bronzului, o aşezare dacică de tip La Tène II (cu elemente de cultură celtică) şi o necropolă daco-romană de incineraţie (sec. 3 d.Hr.). În locul numit Coţofani au fost descoperite fundaţiile unei locuinţe (Villa) romane, datând din secolul 2 d.Hr., o aşezare de bordeie, fortificată, cu o necropolă din secolul 6 d.Hr. (în care s-au găsit vase ceramice de culoare cenuşie, lustruite, fibule, o brăţară din argint, săbii, spade, săgeţi, unelte din metal etc.), precum şi o aşezare de bordeie datând din secolele 11–13. În secolele 9–10, la Moreşti a existat o importantă cetate în care şi-a avut reşedinţa voievodul român, Gelu, acesta fiind unul dintre centrele de seamă ale voievodatului său. Aşezarea Ungheni apare menţionată documentar, prima oară, în 1264 cu numele Naradtew, într-un act de danie a unei moşii făcută de Ştefan, ducele Transilvcaniei, lui Megyes şi Fysch, în perioada 1332-1334 figura pe listele dijmelor papale cu toponimul Naradin, iar în 1367 cu denumirea Nyaratte. În anul 1505, localitatea apare consemnată cu denumirea Nyaradthew, iar în anul 1601, generalul austriac de origine italiană, Giorgio Basta, comandant al armatei imperiale austriece în Transilvania, a distrus, în mare parte, această aşezare (inclusiv biserica romano-catolică), fiind refăcută ulterior. În conscripţia fiscală din anul 1722 apare consemnată localitatea Ungheni cu numeroase familii, împărţite pe categorii sociale. La sfârşitul secolului 19, Ungheni era o comună rurală cu numele Niraşteu – denumire păstrată până în anul 1925 când a fost schimbată în Ungheni. Comuna Ungheni a devenit oraş la 19 martie 2004, având în subordine ad-tivă satele Cerghid (atestat documentar în anul 1438), Cerghizel (1438), Moreşti (1567), Recea, Şăuşa (1414) şi Vidrasău (1383).

Monumente

În satul Cerghizel se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1726), iar în satul Recea există mănăstirea de maici cu acelaşi nume (→ mănăstirea Recea, judeţul Mureş). La Ungheni există biserica „Sfânta Treime” (25 m lungime, 8 m lăţime şi 20 m înălţime până la vârful Sfintei cruci de pe trula mare), zidită în anii 1864–1868 pe locul unei vechi biserici din lemn, de comunitatea greco-catolică, preluată de cultul ortodox în 1948, reabilitată în anii 2007-2008, când s-au executat picturi murale interioare şi s-a instalat un iconostas nou (sfinţită la 7 septembrie 2008). În perioada 1997-2000, lângă biserica veche a fost zidită o biserică nouă, dar care a fost demolată la 8 mai 2008 din cauză că a fost ridicată fară autorizaţie de construcţie. Greco-catolicii au construit o altă biserică în anii 2003-2006, pe alt loc. Biserica reformată; biserica romano-catolică; casele memoriale ”Ioan Iacob” şi ”Botoş Ioan Haioş”.