Ungheni

Versiunea în limba engleză (English version)

Date generale

Oraşul Ungheni se află în partea central-nordică a României, în provincia istorică Transilvania, în arealul de Sud Vest al judeţului Mureş, în zona de contact a Colinelor Mădăraşului cu Podişul Târnavelor şi cu Dealurile Nirajului, pe Valea Mureşului, la confluenţa cu râul Niraj, la intersecţia paralelei de 46º29’09” latitudine nordicã cu meridianul de 24º27’39” longitudine esticã, la 11 km Sud Vest de municipiul Târgu Mureş. Din punct de vedere demografic, Ungheni face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 730 loc. (1 ian. 2019), din care 3 873 loc. de sex masc. şi 3 857 fem. Supr.: 63,7 km2, din care 2,5 km2 în intravilan; densitatea: 3 092 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 945 loc., 5 039 de persoane erau români (72,6%), 977 rromi (14,0%), 580 maghiari (8,4%) şi 349 loc. (5,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 419 ortodocşi (78,0%), 552 reformaţi (7,9%), 223 romano-catolici (3,2%), 121 adventişti de ziua a şaptea (1,7%), 114 penticostali (1,6%), 84 greco-catolici (1,3%) şi 432 loc. (6,3%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată (în satul Vidrasău), pe linia Deda – Reghin – Târgu Mureş – Vidrasău – Iernut – Luduş – Războieni, cu o gară inaugurată în anul 1871. În arealul satului Vidrasău, la 13,50 km Sud Vest de municipiul Târgu Mureş, se află un aeroport, care a fost înfiinţat în anul 1936, aerogara şi hangarul fiind bombardate de aviaţia germană în septembrie 1944, zborurile reluându-se la 9 iulie 1945. Noul aeroport a fost construit în anul 1961, modernizat şi extins cu o pistă din beton, de 2 km lungime, în anul 1969. În perioada 1999-2005, aeroportul a fost remodernizat şi numit, din anul 2006, Aeroportul internaţional “Transilvania”, care deserveşte municipiul Târgu Mureş şi localităţile din apropiere. Pista de decolare-aterizare a fost reabilitată în anii 2017-2018. Traficul de pasageri a crescut de la 12 408, în anul 2005, la 85 092 pasageri în anul 2020. Producţie de mobilă pentru birouri şi magazine, de îmbrăcăminte, de produse din material plastic, de hârtie şi carton ondulat, de ambalaje din carton, de prefabricate din beton, de bere ş.a. În satul Vidrasău a fost construit un Parc industrial cu o suprafaţă de 29,40 ha. Moară de cereale. Fermă avicolă. Creşterea cabalinelor, bovinelor şi ovinelor (în satul Vidrasău). Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1957, azi cu peste 12 000 de volume. Complexul de agrement ”Darina” (restaurant, bar, terasă, piscină, terenuri de sport ş.a.).

Istoric

În arealul satului Moreşti, atestat documentar în 1567, pe platoul Podei sau Cetăţuia, au fost descoperite (1951–1955) vestigiile mai multor aşezări omeneşti suprapuse, care s-au succedat din Paleolitic şi până în feudalismul timpuriu (secolele 5-7), în cadrul cărora s-au găsit silexuri, fragmente de vase ceramice datând din Neolitic, aparţinând culturilor Criş (mileniul 6 î.Hr.) şi Coţofeni (2500-1800 î.Hr.) ş.a. Aici au mai fost identificate o necropolă de la sfârşitul Epocii bronzului, o aşezare dacică de tip La Tène II (cu elemente de cultură celtică) şi o necropolă daco-romană de incineraţie (sec. 3 d.Hr.). În locul numit Coţofani au fost descoperite fundaţiile unei locuinţe (Villa) romane, datând din secolul 2 d.Hr., o aşezare de bordeie, fortificată, cu o necropolă din secolul 6 d.Hr. (în care s-au găsit vase ceramice de culoare cenuşie, lustruite, fibule, o brăţară din argint, săbii, spade, săgeţi, unelte din metal etc.), precum şi o aşezare de bordeie datând din secolele 11–13. În secolele 9–10, la Moreşti a existat o importantă cetate în care şi-a avut reşedinţa voievodul român, Gelu, acesta fiind unul dintre centrele de seamă ale voievodatului său. Aşezarea Ungheni apare menţionată documentar, prima oară, în 1264 cu numele Naradtew, într-un act de danie a unei moşii făcută de Ştefan, ducele Transilvcaniei, lui Megyes şi Fysch, în perioada 1332-1334 figura pe listele dijmelor papale cu toponimul Naradin, iar în 1367 cu denumirea Nyaratte. În anul 1505, localitatea apare consemnată cu denumirea Nyaradthew, iar în anul 1601, generalul austriac de origine italiană, Giorgio Basta, comandant al armatei imperiale austriece în Transilvania, a distrus, în mare parte, această aşezare (inclusiv biserica romano-catolică), fiind refăcută ulterior. În conscripţia fiscală din anul 1722 apare consemnată localitatea Ungheni cu numeroase familii, împărţite pe categorii sociale. La sfârşitul secolului 19, Ungheni era o comună rurală cu numele Niraşteu – denumire păstrată până în anul 1925 când a fost schimbată în Ungheni. Comuna Ungheni a devenit oraş la 19 martie 2004, având în subordine ad-tivă satele Cerghid (atestat documentar în anul 1438), Cerghizel (1438), Moreşti (1567), Recea, Şăuşa (1414) şi Vidrasău (1383).

Monumente

În satul Cerghizel se află biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1726), iar în satul Recea există mănăstirea de maici cu acelaşi nume (→ mănăstirea Recea, judeţul Mureş). La Ungheni există biserica „Sfânta Treime” (25 m lungime, 8 m lăţime şi 20 m înălţime până la vârful Sfintei cruci de pe trula mare), zidită în anii 1864–1868 pe locul unei vechi biserici din lemn, de comunitatea greco-catolică, preluată de cultul ortodox în 1948, reabilitată în anii 2007-2008, când s-au executat picturi murale interioare şi s-a instalat un iconostas nou (sfinţită la 7 septembrie 2008). În perioada 1997-2000, comunitatea ortodoxa din Ungheni a construit o nouă biserică, lângă biserica veche greco-catolică, dar care a fost demolată la 8 mai 2008 din cauză că a fost zidită fară autorizaţie de construcţie. Greco-catolicii au construit o altă biserică în anii 2003-2006, pe alt loc. Biserica reformată; biserica romano-catolică.


About

The town of Ungheni is located in the central-northern part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the South West area of ​​Mureş County, in the contact area of ​​the Mădăraş Hills with the Târnavelor Plateau and the Niraj Hills, on the Mureş Valley, at the confluence with the Niraj River , at the intersection of the parallel of 46˚29’09” north latitude with the meridian of 24˚27’39” east longitude, 11 km South West of Târgu Mureş municipality. From a demographic point of view, Ungheni belongs to the category of small towns, with a population of 7,730 inhabitants (January 1, 2019), of which 3,873 males and 3,857 females. Area: 63.7 km2, of which 2.5 km2 in urban areas; density: 3,092 inhabitants/km2. At the population census from October 20-31, 2011, out of the total of 6,945 inhabitants, 5,039 people were Romanians (72.6%), 977 Roma (14.0%), 580 Hungarians (8.4%) and 349 inhabitants (5.0%) belonged to other ethnic groups. From a confessional point of view, were registered at the same census 5,419 Orthodox (78.0%), 552 Reformed (7.9%), 223 Roman Catholics (3.2%), 121 Seventh-day Adventists (1.7%), 114 Pentecostals (1.6%), 84 Greek Catholics (1.3%) and 432 inhabitants (6.3%) belonged to other denominations (Jehovah’s Witnesses, Unitarians, etc.), or were atheists, without religion or with undeclared religion. Railway station (in Vidrasău village), on the line Deda – Reghin – Târgu Mureş – Vidrasău – Iernut – Luduş – Războieni, inaugurated in 1871. In the area of ​​Vidrasău village, 13.50 km Southwest of Târgu Mureş, there is an airport, which opened in 1936, and which, along with its hangar, were bombed by the German aviation in September 1944, the airport resuming its activity on July 9, 1945. The new airport was built in 1961, modernized and expanded with a concrete runway, 2 km long, in 1969. In 1999-2005, the airport was remodeled and renamed, since 2006, the “Transylvania” International Airport, serving the municipality of Târgu Mureş and the nearby localities. The runway was rehabilitated in 2017-2018. Passenger traffic increased from 12,408 in 2005 to 85,092 in 2020. Manufacture of office and shop furniture, clothing, plastic products, paper and corrugated board, cardboard packaging, of precast concrete, beer industry, etc. An industrial park with an area of ​​29.40 ha was built in the village of Vidrasău. Grain mill. Poultry farm. Raising horses, cattle, and sheep (in the village of Vidrasău). Public library, established in 1957, today with over 12,000 volumes. “Darina” leisure complex (restaurant, bar, terrace, swimming pool, sports fields, etc.).

History

In the area of ​​Moreşti village (mentioned in a document from 1567), on the plateau of Podei or Cetăţuia, were discovered (1951–1955) the remains of several overlapping human settlements, which succeeded each other from the Paleolithic to the early feudalism (5th-7th centuries). Flint objects and fragments of Neolithic pottery from the Criş (6th millennium BC) and Coţofeni (2500-1800 BC) cultures have been found here. A necropolis from the end of the Bronze Age, a Dacian settlement of the La Tène II type (with elements of Celtic culture) and a Dacian-Roman cremation necropolis (3rd century AD) have also been identified here. In the place called Coţofani, the foundations of a Roman house (Villa) were discovered, dating from the 2nd century AD, along with a fortified hut settlement with a necropolis from the 6th century AD (in which were found gray, polished ceramic vessels, brooches, a silver bracelet, swords, swords, arrows, metal tools, etc.), and a hut settlement dating from the 11th-13th centuries. In the 9th-10th centuries, in Moreşti there was an important fortress where the Romanian voivode, Gelu, had his residence, this being one of the important centres during his ruling. The settlement of Ungheni is mentioned for the first time in 1264 as Naradtew, in a deed of donation of an estate made by Stephen, Duke of Transylvania, to Megyes and Fysch. During 1332-1334 it appeared on the lists of papal tithes with the toponym Naradin, and in 1367 with the name Nyaratte. In 1505, the town was recorded as Nyaradthew, and in 1601, the Austrian general of Italian descent, Giorgio Basta, commander of the Austrian Imperial Army in Transylvania, largely destroyed the settlement (including the Roman Catholic Church). The settlement was rebuilt later. In the fiscal conscription from 1722 the settlement Ungheni is mentioned as having a numerous population, divided by social categories. At the end of the 19th century, Ungheni was a rural commune with the name Niraşteu – a name kept until 1925 when it was changed to Ungheni. Ungheni commune became a town on March 19, 2004, with the villages of Cerghid (documented in 1438), Cerghizel (1438), Moreşti (1567), Recea, Şăuşa (1414) and Vidrasău (1383).

Monuments

In the village of Cerghizel there is a wooden church dedicated to the “Holy Archangels Michael and Gabriel” (1726), and in the village of Recea there is the homonymous nunnery (→ Recea monastery, Mureş county). In Ungheni there is the “Holy Trinity” church (25 m long, 8 m wide and 20 m high up to the top of the Holy Cross on the big dome), built by the Greek Catholic community in 1864–1868 on the site of an old wooden church; this church was taken over by the Orthodox cult in 1948, rehabilitated in 2007-2008, when interior murals were executed and a new iconostasis was installed (consecrated on September 7, 2008). Between 1997 and 2000, the Orthodox community in Ungheni built a new church next to the old Greek Catholic church, which was demolished on May 8, 2008 because it was built without a building permit. Greek Catholics built another church in 2003-2006, in a different location. Reformed Church; Roman Catholic Church.

Back to Romanian version