Mănăstirea Recea (Mureş)

Situatã pe colinele domoale ale Mãdãraşului, în arealul satului Recea care aparţine de oraşul Ungheni, judeţul Mureş, la 14 km Sud-Sud Vest de municipiul Târgu Mureş şi la circa 2 km de aeroportul din Vidrasãu (care deserveşte municipiul Târgu Mureş), mănăstirea Recea adãposteşte 30 de cãlugãriţe care duc o viaţã de obşte sub stãreţia stavroforei Cristina Chichernea. Acest sfânt lãcaş de rugãciune şi smerenie a fost întemeiat în octombrie 1991 prin strãdania maicii Cristina Chichernea şi a arhimandritului Ioan Iovan (duhovnicul mãnãstirii) la îndemnul şi cu sprijinul nemijlocit al Prea Sfinţitului Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia. În luna noiembrie 1991 a început construirea unei clãdiri administrative, finalizatã în decembrie acelaşi an, dupã care a urmat (în perioada 1992-1994) ridicarea unei clopotniţe şi a unui altar din cãrãmidã, utilizat în sezonul cald, a unui corp de chilii, edificat pe douã niveluri, având la parter bucãtãria, trapeza (sala de mese) şi anexele şi a unei case de oaspeţi, iar la 24 aprilie 1995 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, finalizatã în 1997. Toate aceste construcţii au fost realizate pe locul unei bisericuţe şi al unei clãdiri – ambele lãsate neterminate de preotul Ioan Lazãr care se ostenise sã le ridice începând cu anul 1982. În anii 1997-1998 s-au mai construit clãdirile unui muzeu şi ale unei biblioteci. În anul 1998 a fost pictatã catapeteasma bisericii, de cãtre pictorul Viorel Maxim, în spiritul canoanelor stilului bizantin, pereţii interiori au fost ornamentaţi (1998-1999) în mozaic veneţian de un grup de 15 cãlugãriţe, iar ferestrele dispun de frumoase vitralii. Un loc aparte îl ocupã tabloul votiv care îi înfãţişeazã pe stavrofora Cristina Chichernea şi pe pãrintele duhovnic – arhimandritul Ioan Iovan cu macheta bisericii în mâinile lor (arhimandritul Ioan Iovan  a murit la 17 mai 2008 în vârstã de 86 de ani). Ansamblul monahal Recea are o arhitecturã cu caracter rustic românesc, cu influenţe bizantine şi brâncoveneşti, conceput dupã proiectul realizat de Doru Pasa şi Nicolae David.