Mănăstirea Recea (Mureş)

Situată pe colinele domoale ale Mădăraşului, în arealul satului Recea care aparţine de oraşul Ungheni, judeţul Mureş, la 14 km Sud-Sud Vest de municipiul Târgu Mureş şi la circa 2 km de aeroportul din Vidrasău (care deserveşte municipiul Târgu Mureş), mănăstirea Recea adăposteşte 30 de călugăriţe care duc o viaţă de obşte sub stăreţia stavroforei Cristina Chichernea. Acest lăcaş de rugăciune şi smerenie a fost întemeiat în octombrie 1991 prin strădania maicii Cristina Chichernea şi a arhimandritului Ioan Iovan (duhovnicul mănăstirii) la îndemnul şi cu sprijinul nemijlocit al Prea Sfinţitului Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia. În luna noiembrie 1991 a început construirea unei clădiri administrative, finalizatã în decembrie acelaşi an, după care a urmat (în perioada 1992-1994) ridicarea unei clopotniţe şi a unui altar din cărămidă, utilizat în sezonul cald, a unui corp de chilii, edificat pe două niveluri, având la parter bucătăria, trapeza (sala de mese) şi anexele şi a unei case de oaspeţi, iar la 24 aprilie 1995 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, finalizată în 1997. Toate aceste construcţii au fost realizate pe locul unei bisericuţe şi al unei clãdiri – ambele lăsate neterminate de preotul Ioan Lazãr care se ostenise să le ridice începând cu anul 1982. În anii 1997-1998 s-au mai construit clãdirile unui muzeu şi ale unei biblioteci. În anul 1998 a fost pictatã catapeteasma bisericii, de către pictorul Viorel Maxim, în spiritul canoanelor stilului bizantin, pereţii interiori au fost ornamentaţi (1998-1999) în mozaic veneţian de un grup de 15 călugăriţe, iar ferestrele dispun de frumoase vitralii. Un loc aparte îl ocupã tabloul votiv care îi înfăţişează pe stavrofora Cristina Chichernea şi pe părintele duhovnic, arhimandritul Ioan Iovan, cu macheta bisericii în mâinile lor (arhimandritul Ioan Iovan  a murit la 17 mai 2008 în vârstă de 86 de ani). Ansamblul monahal Recea are o arhitectură cu caracter rustic românesc, cu influenţe bizantine şi brâncoveneşti, conceput dupã proiectul realizat de Doru Pasa şi Nicolae David.