Mănăstirea Recea (Mureş)

Situată pe colinele domoale ale Mădăraşului, în arealul satului Recea, care aparţine de oraşul Ungheni, judeţul Mureş, la 14 km Sud-Sud Vest de municipiul Târgu Mureş şi la circa 2 km de aeroportul din satul Vidrasău (care deserveşte municipiul Târgu Mureş), mănăstirea Recea adăposteşte o obşte de călugăriţe. Acest lăcaş de rugăciune şi smerenie a fost întemeiat în octombrie 1991 prin strădania maicii Cristina Chichernea şi a arhimandritului Ioan Iovan (duhovnicul mănăstirii), la îndemnul şi cu sprijinul nemijlocit al Prea Sfinţitului Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia. În luna noiembrie 1991 a început construirea unei clădiri administrative, finalizatã în decembrie acelaşi an, după care a urmat (în perioada 1992-1994) ridicarea unei clopotniţe şi a unui altar de vară din cărămidă, utilizat în sezonul cald, apoi a unui corp de chilii, construit în anii 1993-1995 (sfinţit la 28 aprilie 1995) pe două niveluri, având la parter bucătăria, trapeza (sala de mese) şi anexele şi a unei case de oaspeţi, iar la 24 aprilie 1995 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu dublu hram – “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfinţii Ierarhi Martiri Ilie Iorest şi Sava”, construită în stil brâncovenesc, finalizată în 1996. Biserica are ferestre cu vitralii frumoase, o turlă octogonală pe naos, luminată de opt ferestre înalte şi înguste, şi două turle octogonale, mai mici, pe pronaos, luminate de opt ferestre înalte şi înguste, o catapeteasmă pictată de Viorel Maxim, în spiritul canoanelor stilului bizantin, şi instalată în anul 1998, pereţii interiori au fost ornamentaţi, în anii 1999-2003, în mozaic veneţian de un grup de 15 călugăriţe, sub coordonarea pictorului Viorel Maxim. Un loc aparte îl ocupã tabloul votiv care îi înfăţişează pe stavrofora Cristina Chichernea şi pe părintele duhovnic, arhimandritul Ioan Iovan, cu macheta bisericii în mâinile lor (arhimandritul Ioan Iovan a murit la 17 mai 2008 în vârstă de 86 de ani). Complexul monahal mai cuprinde clădirea unui muzeu religios, inaugurată în 1997, clădirea unei biblioteci, construită în anii 2008-2010, ateliere de croitorie şi alte anexe. Toate aceste construcţii au fost realizate pe locul unei bisericuţe şi al unei clãdiri – ambele lăsate neterminate de preotul Ioan Lazãr, care se ostenise să le ridice începând cu anul 1982. Ansamblul monahal Recea are o arhitectură cu caracter rustic românesc, cu influenţe bizantine şi brâncoveneşti, conceput dupã proiectul realizat de arhitecii Doru Pasa şi Nicolae David.