SĂCELE, lac de acumulare realizat pe cursul râului Tărlung, în arealul municipiului Săcele, judeţul Braşov. Suprafaţa: 123 ha; volum: 13,8 milioane m3.
SĂRĂŢUICA, lac de tip liman fluviatil, situat în perimetrul comunei Sărăţeni, judeţul Ialomiţa. Suprafaţa: 0,6 km2; lungime: 2 km; lăţimea maximă.: 120 m; adâncimea maximă: 2 m.
SĂRULEŞTI, lac antropic situat în arealul satelor Săruleşti, Măgureni, Sănduliţa, Polceşti (comuna Săruleşti, judeţul Călăraşi) şi Preasna, Codreni şi Gurbăneşti (comuna Gurbăneşti, judeţul Călăraşi), la 54 km Est de municipiul Bucureşti, realizat în anii 1983-1987, pe valea râului Mostiştea. Suprafaţa: 4,2 km2; lungimea: 20 km (între barajul Gurbăneşti şi digul de la Tămădau); lăţimea maximă: 600 m; adâncimea maximă: 11 m. Importantă zona piscicolă (somn, crap, ştiucă, şalău ş.a.), de agement şi pentru irigaţii.
SCROPOASA, lac de origine antropică, situat la 1 197 m altitudine, format în urma unui baraj de 27 m înălţime şi 6 m lăţime, construit pe valea superioară a râului Ialomiţa, în perioada 1929-1935, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei din satul Dobreşti, comuna Moroeni, judeţul Dâmboviţa, cu o putere instalata de 16 MW, inaugurată în anul 1936. Lungimea lacului: 2 500 m; suprafaţa: 5,70 ha; adâncimea maximă: 15 m; volumul: 0,55 milioane m3. Obiectiv turistic.
SECU, lac de origine antropică, realizat în anul 1963, pe râul Bârzava, la 10 km Est de municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, pentru alimentarea cu apă a municipiului Reşiţa. Suprafaţa: 105 ha; volum: 15,13 milioane m3.
SFÂNTA ANA, lac cantonat în craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpaţii Orientali), la 950 m altitudine, în apropiere de oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita. Lacul, singurul de acest fel din ţară, are o formă aproximativ circulară, cu aspect de paletă (620 m lungime şi 460 m lăţime maximă) şi se alimentează din ploi, zăpezi şi izvoare situate la baza craterului. Suprafaţa: 22 ha; volumul: 786 360 m3; adâncimea maximă: 7,10 m (este în scădere, din cauza infiltrării apei în fisuri: în 1870 avea o adâncime maximă de 12 m). Transparenţă mare (circa 5 m). În apa lacului s-a aclimatizat, în condiţii bune, somnul pitic (Amiurus nebulosus). Rezervaţie ştiinţifică, inclusă pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. În apropiere, la circa un km Nord Est de lacul Sfânta Ana, se află tinovul sau mlaştina Mohoş, numit şi „Lacul cu muşchi”, care ocupă cuveta unui alt crater vulcanic.
SIRIU, Lacul de acumulare ~ → comuna Siriu, judeţul Buzău.
SIRIU, Lacul ~ → Vulturilor, Lacul ~.
SLATINA, lac de acumulare creat pe cursul inferior al râului Olt, la Sud de municipiul Slatina, finalizat în anul 1980, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei de la Slatina, cu o putere instalată de 26 MW, dată în folosinţă în anul 1981. Suprafaţa lacului: 540,70 ha; volumul: 19,24 milioane m3. Totodată, apele lacului de acumulare sunt folosite pentru alimentarea cu apă a municipiului Slatina, pentru irigarea terenurilor din zona înconjurătoare şi pentru regularizarea cursului râului Olt.
SLĂVEIU, lac glaciar situat în masivul Retezat, sub vârful Slăveiu Mare (2 347 m), la 2 015 m altitudine. Suprafaţa: 3,3 ha; adâncimea maximă: 6,10 m. Obiectiv turistic.
SNAGOV, lac (liman fluviatil) de formă alungită, foarte sinuos, cu multe golfuleţe, situat în partea de Nord a Câmpiei Vlăsiei, pe cursul mijlociu şi inferior al râului omonim. Suprafaţa: 575 ha. Lungimea: 16,5 km; lăţimea maximă: 400 m; adâncimea maximă: 9 m; volumul: 17,3 milioane m3. Comunică cu râul Ialomiţa printr-un emisar. Este cel mai mare şi mai important liman fluviatil din bazinul Ialomiţei, cu o bogată faună piscicolă (somn, crap, ştiucă, plătică, biban ş.a ) şi unele specii rare, relicte ponto-caspice (lamelibranhiatul Dreissena polymorpha) şi interesante plante acvatice, printre care otrăţelul (Aldrovanda vesiculosa, relict terţiar), săgeata apei (Sagittaria latifolia), nufărul alb (Nymphaea alba) şi nufărul indian (Nelumbo nucifera, introdus de om). Pe fundul lacului se dezvoltă o bogată vegetaţie de brădiş, iar pe luciul apei plutesc plauri, unii atingând grosim de 1,5 m. Pe o mică insulă din mijlocul lacului Snagov se află mănăstirea Snagov (→ comuna Gruiu). Podul din lemn de stejar care lega odinioară insula de ţărmul lacului Snagov a fost incendiat în timpul Revoluţiei din anul 1821 şi nu a mai fost refăcut niciodată. Lacul Snagov este o importantă bază nautică şi sportivă, destinată competiţiilor sportive pe apă, naţionale şi internaţionale, şi, totodată, un atrăgător obiectiv turistic şi loc de agrement pentru locuitorii municipiului Bucureşti, capitala României (ştrand, plimbări pe lac cu bărcile, hidrobiciclete, vaporaşe). Lacul Snagov face parte din rezervaţia naturală complexă Snagov.
SOLEŞTI, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Vaslui, în arealul comunei Soleşti, judeţul Vaslui. Suprafaţa: 420 ha; volumul: 15 milioane m3. Important bazin piscicol şi pentru irigaţii.
STREJEŞTI, lac de acumulare realizat în scop hidroenergetic, în anii 1975–1978, pe cursul inferior al râului Olt, în perimetrul comunei Strejeşti, judeţul Olt, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Strejeşti, cu o putere instalată de 50 MW, dată în folosinţă în anul 1979. Suprafaţa lacului: 2 203,50 ha; volumul: 225 milioane m3.
SUHAIA, lac de luncă, situat în partea de Sud a Câmpiei Boian (Câmpia Română), pe cursul inferior al râului Călmăţui, în lunca de pe stânga văii fluviului Dunărea, în arealul comunei Suhaia, judeţul Teleorman. Suprafaţa: 14,6 km2; volumul: 18 milioane m3. Lungimea: 5 km; lăţimea maximă: 2 km. În anii 1960–1970 s-au efectuat lucrări de îndiguire şi desecare a luncii Dunării, reducându-se mult luciul de apă al acestui lac (avea circa 20 km lungime şi circa 4 km lăţime maximă), pentru redarea terenurilor scoase de sub ape, agriculturii. Arie protejată pentru avifaună.
SURDUC, lac de acumulare creat în perioada 1972-1976, situat în arealul satului Surducu Mic din comuna Traian Vuia, judeţul Timiş, la poalele M-ţilor Poiana Ruscăi, la circa 100 km Est de municipiul Timişoara. Suprafaţa: 5,3 km2 (cel mai mare lac de acumulare din partea de Vest a ţării); volumul: 51 milioane m3; adâncimea maximă: 20 m. Apa lacului, cantonată în spatele unui baraj de 130 m lungime şi 36 m înălţime este folosită pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara, pentru punerea în mişcare a turbinelor unei micrihidrocentrale cu o putere instalată de 2 MW, precum şi pentru agrement.