Lacuri (S)

SĂCELE, lac de acumulare realizat pe cursul râului Tărlung, în arealul municipiului Săcele. Supr.: 123 ha; vol.: 13,8 mil. m3.

SĂRĂŢUICA, lac de tip liman fluviatil, situat în arealul com. Sărăţeni, jud. Ialomiţa. Supr.: 0,6 km2; lungime: 2 km; lăţimea max.: 120 m; ad. max.: 2 m.

SĂRULEŞTI, lac antropic situat în arealul satelor Săruleşti, Măgureni, Sănduliţa, Polceşti (com. Săruleşti, jud. Călăraşi) şi Preasna, Codreni şi Gurbăneşti (com. Gurbăneşti, jud Călăraşi), la 54 km Est de municipiul Bucureşti, realizat în anii 1983-1987, pe valea râului Mostiştea. Supr.: 4,2 km2; lungimea: 20 km (între barajul Gurbăneşti şi digul de la Tămădau); lăţimea max.:600 m; ad. max.: 11 m. Importantă zona piscicolă (somn, crap, ştiucă, şalău ş.a.), de agement şi pentru irigaţii.

Lacul Săruleşti (jud. Călăraşi)
Lacul Săruleşti (jud. Călăraşi) (Credit: Andreea Ghinea)

SECU, lac antropic, realizat (în 1963) pe râul Bârzava, la 10 km E de municipiul Reşiţa, pentru alimentarea cu apă a oraşului. Supr.: 105 ha; vol.: 15,13 mil. m3.

SFÂNTA ANA, lac cantonat în craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpaţii Orientali), la 950 m alt., în apropiere de Băile Tuşnad (jud. Harghita). Lacul, singurul de acest fel din ţară, are o formă aproximativ circulară, cu aspect de paletă (620 m lungime şi 460 m lăţime max.) şi se alimentează din ploi, zăpezi şi izvoare situate la baza craterului. Supr.: 22 ha; vol.: 786 360 m3; ad. max.: 7,1 m (este în scădere, din cauza infiltrării apei în fisuri: în 1870 avea o ad. max. de 12 m).  Transparenţă mare (c. 5 m). În apa lacului s-a aclimatizat în condiţii bune somnul pitic (Amiurus nebulosus). Rezervaţie ştiinţifică, inclusă pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. În apropiere, la c. 1 km NE de lacul Sfânta Ana, se află tinovul sau mlaştina Mohoş, numit şi „Lacul cu muşchi”, care ocupă cuveta unui alt crater vulcanic.

SLATINA, lac de acumulare creat pe cursul inf. al râului Olt (finalizat în anul 1980), la S de municipiul Slatina, cu scop hidroenergetic (apele lui pun în mişcare turbinele hidrocentralei de la Slatina), de alimentare cu apă a municipiului Slatina, pentru irigarea terenurilor din zona înconjurătoare şi pentru regularizarea cursului Oltului. Supr.: 540,7 ha; vol.: 19,24 mil. m3.

SLĂNIC, râu, afl. stg. al Buzăului pe terit. com. Săpoca, jud. Buzău; 65 km; supr. bazinului: 432 km2. Izv. din partea de S a M-ţilor Vrancei, de sub vf. Furu, curge mai întâi pe direcţie N-S, intră apoi în zona subcarpatică la Lopătari, unde îşi schimbă direcţia către E, drenează un areal cu depozite salifere care-i îmbogăţeşte apele în săruri, iar în aval de localit. Vintilă Vodă îşi îndreaptă cursul către S.

SLĂVEIU, lac glaciar situat în masivul Retezat, sub vf. Slăveiu Mare (2 347 m), la 2 015 m alt. Supr.: 3,3 ha. Ad. max.: 6,1 m. Obiectiv turistic.

SNAGOV, lac (liman fluviatil) de formă alungită, foarte sinuos, cu multe golfuleţe, situat în partea de N a Câmpiei Vlăsiei, pe cursul mijlociu şi inferior al râului omonim. Supr.: 575 ha. Lungime: 16,5 km; lăţ. max.: 400 m; ad. max.: 9 m; vol.: 17,3 mil. m3. Comunică cu râul Ialomiţa printr-un emisar. Este cel mai mare şi mai important liman fluviatil din bazinul Ialomiţei, cu o bogată faună piscicolă (somn, crap, ştiucă, plătică, biban ş.a ) şi unele specii rare, relicte ponto-caspice(lamelibranhiatul Dreissena polymorpha) şi interesante plante acvatice, printre care otrăţelul (Aldrovanda vesiculosa, relict terţiar), săgeata apei (Sagittaria latifolia), nufărul alb (Nymphaea alba) şi nufărul indian (Nelumbo nucifera, introdus de om). Pe fundul lacului se dezvoltă o bogată vegetaţie de brădiş, iar pe luciul apei plutesc plauri, unii atingând grosim de 1,5 m. Pe o mică insulă din mijlocul lacului Snagov se află mănăstirea Snagov (Vezi Gruiu). Podul din lemn de stejar care lega odinioară insula de ţărmul lacului Snagov a fost incendiat în timpul Revolutiei din 1821 şi nu a mai fost refăcut niciodată. Lacul Snagov este o importantă bază nautică şi sportivă, destinată competiţiilor sportive pe apă, naţionale şi internaţionale, şi, totodată, un atrăgător obiectiv turistic şi loc de agrement pentru locuitorii Capitalei (ştrand, plimbări pe lac cu bărci, hidrobiciclete, vaporaşe). Lacul Snagov face parte din rezervaţia naturală complexă Snagov.

SOLEŞTI, lac antropic situat pe cursul mijlociu al râului Vaslui, în arealul com. Soleşti. Supr.: 420 ha; vol.: 15 mil. m3. Important bazin piscicol şi pentru irigaţii.

STREJEŞTI, lac de acumulare realizat în scop hidroenergetic (1975–1978) pe cursul inf. al Oltului. Supr.: 2 203,5 ha; vol.: 225 mil. m3. Apele sale pun în mişcare turbinele hidrocentralei Strejeşti din arealul comunei omonime.

SUHAIA, lac de luncă, situat în partea de Sud a Câmpiei Boian, pe cursul inf. al râului Călmăţui, în lunca de pe stg. Văii Dunării, în arealul com. Suhaia, jud. Teleorman. Supr.: 14,6 km2; vol.: 18 mil. m3. Lungime: 5 km; lăţime max.: 2 km. În anii 1960–1970 s-au efectuat lucrări de îndiguire şi desecare a luncii Dunării, reducându-se mult luciul de apă al acestui lac (avea c. 20 km lungime şi c. 4 km lăţime max.), pentru redarea terenurilor scoase de sub ape, agriculturii. Arie protejată pentru avifaună.

SURDUC, lac de acumulare creat în perioada 1972-1976, situat în arealul satului Surducu Mic din comuna Traian Vuia, judeţul Timiş, la poalele M-ţilor Poiana Ruscă, la circa 100 km Est de municipiul Timişoara. Supr.: 5,3 km2 (cel mai mare lac de acumulare din partea de Vest a ţării); volumul: 51 mil. m3; ad. max.: 20 m. Apa lacului, cantonată în spatele unui baraj de 130 m lungime şi 36 m înălţime este folosită pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara, pentru punerea în mişcare a turbinelor unei micrihidrocentrale cu o putere instalată de 2 MW, precum şi pentru agrement.