Băile Tuşnad

Oraşul Băile Tuşnad se află în partea central-estică a României, în zona de Nord a jud. Harghita, în extremitatea sudică a Depr. Ciuc, la poalele M-ţilor Harghita şi Bodoc, la 650 m alt., pe cursul superior al Oltului, în defileul Tuşnad şi în amonte de pasul Tuşnad, la intersecţia paralelei de 46º08’49” latitudine nordică cu meridianul de 25º51’38” longitudine estică, la 32 km Sud de municipiul Miercurea-Ciuc; 1 655 loc. (1 ian. 2019), din care 787 loc. de sex masc. şi 868 fem. Supr.: 1,9 km2; densitatea: 871 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 1 641 loc., 1 463 de persoane (89,1%), erau de etnie maghiară, urmate de 104 români (6,4%), 28 rromi (1,7%) şi 46 loc. (2,8%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ, s-au înregistrat 1 353 romano-catolici (82,4%), 114 ortodocşi (6,9%), 88 reformaţi (5,4%) şi 86 loc. (5,3%) aparţineau altor confesiuni (unitarieni, Martorii lui Iehova, creştini după evanghelie, greco-catolici ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f., inauguratã în 1897. Expl. de piatrã ponce. Produse de panificaţie. Bibliotecă orăşenească. Oraşul Băile Tuşnad face parte din categoria renumitelor staţiuni balneoclimaterice şi de odihnã, de interes general, cu funcţionare permanentã (din 1842), în cadrul cãreia relieful depresionar, dominat de munţii din jur, acoperiţi cu pãduri de molid şi fag, aerul curat, ozonat, lipsit de praf şi alergeni şi mai ales izvoarele cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice (folosite pentru curã internã din anul 1860) conferã oraşului un eficient potenţial balnear şi valenţele unui ideal loc de vacanţã în toate anotimpurile. Staţiunea este solicitatã pentru tratarea afecţiunilor sistemului nervos central (nevroze astenice, stãri astenice secundare, de surmenaj fizic şi intelectual), a celor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune arterialã, arteriopatii periferice, stãri dupã flebite, varice), digestive (gastrite cronice, dischinezie biliarã, enterocolite, boli de stomac, tulburãri funcţionale ale colonului ş.a.), endocrine (boala Basedow, hipertiroidie, insuficienţa suprarenalã), precum şi pentru tratarea bolilor asociate (afecţiuni ale tubului digestiv, endocrine, ginecologice) şi ale cãilor urinare (litiazã renalã, inflamaţii ale cãilor urinare etc.). Staţiunea dispune de baze moderne de tratament, cu dotãri diverse, precum şi de o mofetã (emanaţii naturale de dioxid de carbon) prevãzutã cu încãperi pentru bãi cu CO2. Important centru turistic (lacul Ciucaş, amenajat în anii 1882-1883 la iniţiativa şi pe cheltuiala negustorului Manole Diamandi din Braşov, folosit vara pentru canotaj şi iarna ca patinoar) şi punct de plecare spre lacul Sfânta Ana – singurul lac de origine vulcanicã din România, situat la 950 m alt. –, ruinele cetãţii dacice „Piscul Cetãţii”, rezervaţia complexã a tinovului Mohoş, rezervaţia naturalã Piatra Şoimului, cu o specie endemicã de vulturicã (Hieracium telekianum) etc. Pârtie de schi, inauguratã în anul 2009, cu dificultate medie. Are 500 m lungime, o diferenţã de nivel de 100 m şi posedã instalaţie de iluminare pe timp de noapte, teleschi şi tunuri pentru producerea zãpezii artificiale.

ISTORIC

În arealul oraşului Băile Tuşnad a fost descoperit un topor din piatră şlefuită, datând din Neolitic, precum şi monede romane şi fragmente de vase ceramice din secolul 2 î.Hr. Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1732, când sunt amintite existenţa unor izvoare cu ape tămăduitoare, însă statutul de staţiune balneoclimaterică îl capată în 1842. Distrusă parţial de evenimentele revoluţionare din anii 1848-1849, staţiunea a fost reconstruită după anul 1852, iar din 1861 şi până în 1968 a fost cunoscută cu numele Tuşnad-Băi. De-a lungul anilor, staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad a cunoscut trei perioade importante de dezvoltare, respectiv în anii 1880-1914, 1928-1940 şi 1948-1989. Primele analize chimice ale apelor minerale de aici au fost efectuate în 1866, iar prima baza de tratament a fost inaugurată în anul 1890. În anul 1937, satul Tuşnad-Băi, care făcea parte din comuna Tuşnad, a fost trecut în categoria comunelor rurale, iar la 17 febr. 1968, comuna Tuşnad-Băi a fost declarată oraş, cu numele Băile Tuşnad, având în subordine ad-tivã localitatea componentã Carpitus.

Monumente

Turnul Ápor, aflat la 701 m altitudine, a fost construit ca punct de belvedere, de contele Ápor Károly, în anul 1883 şi restaurat în anul 2008; bserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a cãrui construcţie a început la 13 oct. 1939, dar s-a întrerupt din cauza Primului Rãzboi Mondial, şi a continuat construcţia în anii 1955-1971. A fost pictatã în perioada 1971-1980 de cãtre Eugen Profeta, atât la interior, cât şi la exterior. Are un pridvor deschis, sprijinit pe stâlpi cilindrici din piatrã cioplitã; biserica romano-catolicã “Sfânta Maria”, construitã în anii 1982-1983 dupã planurile arhitectului Márton Albert.