Pasuri (B)

BICAZ, pas de înãlţime în partea centralã a M-ţilor Hãşmaş (Carpaţii Orientali), pe valea superioarã a râului Bicaz, în apropiere de izv. acestuia, la 1 257 m alt. Asigurã atât legãturile comerciale tradiţionale dintre Moldova şi Transilvania, cât şi tranzitarea unui mare numãr de turişti atraşi de frumuseţea Cheilor Bicazului şi de renumele staţiunii climaterice Lacu Roşu.

BISTRICIOARA, pas de înãlţime în partea de N a M-ţilor Giurgeu, situat pe cumpãna de ape dintre Valea Vinului (afl. al Bistricioarei) şi Pârâu Sec (afl. al Topliţei), la 1 105 m alt., care asigurã legãturile rutiere dintre Topliţa şi Borsec, iar de aici, prin com. Tulgheş, cu jud. Neamţ şi întreaga Moldovã.

BONCUŢA, pas în Carpaţii de Curburã, într-o zonã de înşeuare dintre M-ţii Ciucaş (la V) şi Tãtaru (la E), în apropiere de izv. râului Telejenel, la 1 078 m alt.

BRAN, pas de înãlţime în E Carpaţilor Meridionali, situat între M-ţii Piatra Craiului, la NV, Bucegi, la E, şi Leaota, la SE, care asigurã legãtura rutierã (şosea modernizatã) între Muntenia (Depr. Câmpulung) şi Transilvania (Depr. Braşov). Alt.: 1 290 m. Cunoscut şi sub numele Giuvala.

BRATOCEA, pas de înãlţime în Carpaţii de Curburã, în V M-ţilor Ciucaş, pe valea superioarã a Teleajenului, la 1 263 m alt. Strãbãtut de o şosea modernizatã ce asigurã legãturile rutiere între Muntenia (Ploieşti–Vãlenii de Munte–Mãneciu) şi Transilvania (Sãcele–Braşov). În sec. trecute a avut un rol însemnat în asigurarea legãturilor comerciale ale Bucureştiului cu Braşovul. În aceastã zonã se aflã o interesantã formã de relief, având aspectul unui porumbel uriaş („Porumbelul Bratocei”), rezultatã în urma acţiunii îndelungate de eroziune  pe râul Leaotu, la 8 km S de municipiul Ploieşti; 8 436 loc. (1 ian. 2011): 4 127 de sex masc. şi 4 309 fem. Staţie de c.f. (inauguratã la 13 sept. 1872). Centralã electricã (600 MW) şi de termoficare, intratã în funcţiune în 1961. Industria petrochimică. Producţie de cauciuc sintetic. Creşterea porcinelor. Conacul „Nicolau” (mijlocul sec. 19), azi spital, în satul Brazi; biserica „Sfânta Treime” (sec. 19), în satul Stejaru.

BUCIN, pas de înãlţime, situat în Carpaţii Orientali, în partea centralã a M-ţilor Gurghiu, la 1 287 m alt. Asigurã legãtura rutierã (drum modernizat), prin intermediul pasului Bicaz, între Moldova şi Transilvania (varianta Bicaz–Lacu Roşu– Gheorgheni–Praid–Sovata).

BUZÃU, pas în Carpaţii de Curburã, pe valea superioarã a râului omonim, la 869 m alt., la 16 km SE de oraşul Întorsura Buzãului, la graniţa dintre jud. Buzãu şi Covasna, strãjuit de vf. Mãlâia (1 663 m) al M-ţilor Siriu în V şi vf. Zimbru Mare (1 230 m) al M-ţilor Podu Calului în E. Pasul B., situat pe un vechi drum comercial ce asigura legãtura între Transilvania (Braşov şi localit. din Depr. Ţara Bârsei) şi porturile dunãrene Brãila şi Galaţi, este strãbãtut de o şosea modernizatã, pe care se practicã un intens trafic turistic şi de tranzit comercial.