Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Întorsura Buzăului se află în partea central-esticã a României, în provincia istorică Transilvania, în extremitatea sudicã a judeţului Covasna, în depresiunea cu acelaşi nume din zona curburii interne a Carpaţilor, la 708-766 m altitudine, pe cursul superior al râului Buzău, în apropiere de izvorul acestuia, la intersecţia paralelei de 45°40ʹ22ʺ latitudine nordicã cu meridianul de 26°02ʹ03ʺ longitudine esticã, pe D(rumul) N(aţional) 10 care leagă municipiul Braşov (Transilvania) cu municipiul Buzău (Muntenia) şi mai departe cu portul Brăila, la 41 km Sud Est de municipiul Sfântu Gheorghe. Din punct de vedere demografic, Întorsura Buzăului face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 333 loc. (1 ian. 2019), din care 4 674 loc. de sex masc. şi 4 659 fem. Supr.: 61 km2, din care 7,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 315 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 528 loc., 7 219 persoane erau români (95,9%), 33 maghiari (0,4%), 11 rromi (0,1%) şi 265 loc. (3,6%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 7 171 ortodocşi (95,2%) şi 357 loc. (4,8%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, romano-catolici, reformaţi, adventişti de ziua a şaptea, penticostali, baptişti, unitarieni ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Oraşul Întorsura Buzăului este un important nod rutier aflat pe un vechi şi tradiţional drum comercial care lega, prin intermediul pasului Buzău, Muntenia de Transilvania. Staţie finalã de cale feratã, pe linia Braşov – Întorsura Buzăului, construitã în perioada 1922-1931 (inauguratã la 25 iun. 1931), care trece prin Tunelul Teliu, în lungime de 4 370 m (cel mai lung din ţarã), construit în anii 1924-1929. Economia oraşului se caracterizează prin existenţa câtorva unităţi industriale, în cadrul cărora se produc maşini agricole şi piese de schimb pentru maşini agricole, articole tehnice şi industriale, ambarcaţiuni sportive şi de agrement, mobilã, cherestea, confecţii textile şi metalice, încãlţãminte, nutreţuri concentrate pentru hrana animalelor de fermã ş.a. Totodată, Întorsura Buzăului este un centru tradiţional de ţesãturi populare (ştergare, feţe de masã, macrameuri, ii ş.a.) şi de confecţionare a costumelor de port popular. Agroturism. Bibliotecă publică, inaugurată în anul 1963. Cămin Cultural, în satul Brădet, inaugurat în anul 1976. Pârtie de schi, pe Dealul Taberei, lungã de 730 m.
Istoric
În arealul oraşului Întorsura Buzăului, în anul 1909, au fost desoperite vestigii neolitice (un topor din piatrã lustruitã, diverse unelte din piatrã ş.a.). În aceastã zonã, strãjuitã de vârful Zãganu (1 883 m alt.) din masivul Ciucaş (la Vest) şi de masivul Siriu (la Est), în apropiere de izvorul râului Buzoel, se aflã pasul (trecãtoarea) Tabla Buţii, situat la 1 075 m alt., prin care, în Antichitate trecea un drum strategic militar, pavat cu lespezi de piatrã, numit de romani Via Strata, iar în Evul Mediu se numea Pasul Tătarilor. În anul 1211, la Sud de pasul Tabla Buţii, Cavalerii Teutoni au construit o cetate numitã Kreutzburg, incendiatã de tãtari în 1343. Pasul Tabla Buţii apare menţionat într-o scrisoare din anul 1476, a domnului Ţãrii Româneşti, Vlad Ţepeş, trimisã judelui Braşovului, prin care îl înştiinţa următoarele:
Cu voia lui Dumnezeu mi s-a închinat toată Ţara Românească şi toţi boierii; …şi va slobozi Dumnezeu pretutindeni drumurile, şi pe la Rucăr, şi pe la Prahova, şi pe la Teleajen şi Buzău. Deci, umblaţi acum slobozi pe unde vă place şi hrăniţi-vă şi Dumnezeu să vă bucure”.
În secolele trecute, prin acest pas se efectua un intens trafic de cereale şi vinuri spre Braşov, aici fiind un punct de vamă. Tot prin acest pas, continuat cu pasul Buzãu, aflat la 16 km Sud de acesta, treceau frecvent în incursiunile lor de jaf şi pustiire, oştile otomane şi cele tătãreşti dinspre Muntenia cãtre Ţara Bârsei, aşa cum au fost în anii 1421, 1432, 1438, 1508, 1613, 1658, 1683, 1788, 1789, 1828. La 8/14 oct. 1599, la Întorsura Buzăului, Mihai Viteazul, domnul Ţãrii Româneşti, în drumul său către Transilvania, şi-a stabilit tabăra pe o colină, numită azi Dealul Taberei. Localitatea apare menţionatã documentar ca sat, prima oară, în 1553, cu numele Boza, apoi la 17 sept. 1770, ca loc de popas pentru negustorii care treceau prin pasul Buzãu din Transilvania în Muntenia şi invers, în 1805, în 1839 cu denumirile Bodza-Fordulás şi Floraje (Floroaia). Într-un lexikon al austriacului Ignaz Lenk von Treuenfeld, apãrut la Viena, în 1839, localitatea era menţionată ca
sat locuit de români”,
iar în 1850 se numea, alternativ, Floraje şi Buzãul Ardelean, dupã care s-a numit Buzăul Ungar pânã în anul 1922. La 6 aug. 1923 com. Buzãul Ungar a fost împãţit în 4 comune separate: Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Vama Buzãului şi Barcani. Întorsura Buzăului a evoluat ca aşezare ruralã pânã la 17 februarie 1968 când a fost trecutã în ca categoria oraşelor prin unificarea satelor Întorsura Buzăului, Aninoasa, Crivina Mare, Crivina Mică, Floroaia Mică şi Popiceşti într-o singurã unitate administrativã. În prezent oraşul Întorsura Buzăului are în subordine administrativă satele Brădet, Floroaia şi Scrădoasa.
Monumente
În perimetrul oraşului Întorsura Buzăului se aflã ruinele unei cetăţi romane , cu turn de apãrare şi biserica “Sfântul Gheorghe” (iniţial a avut hramul “Sfânta Cuvioasã Parascheva”), construită în anii 1836-1840, pe locul uneia din lemn, care data din anul 1797. Biserica a fost reparată şi restaurată în anii 1953-1956 (sfinţitã la 9 sept. 1956) şi repictatã în frescã în 1954-1956 de Iosif Vass, Vasile Rãducanu, Ioan Craiman şi Ştefan Chioroianu, distrusã parţial de un incendiu la 1 ianuarie 2011 şi reparatã ulterior. Iconostasul a fost pictat de Gheorghe Ciopoiu. Tot în oraşul Întorsura Buzăului existã catedrala ortodoxã cu dublu hram – “Sfânta Treime” şi “Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, de mari dimensiuni (47,85 m lungime, 14,60 m lãţime, 43 m înălţimea turlei principale şi 32 m înălţimea turlelor secundare, gemene, plasate pe pronaos, la faţadã), zidită în perioada 1994-2008. Catedrala posedã picturi murale interioare originare şi un pridvor deschis, sprijinit pe patru piloni cilindrici din beton, terminaţi cu arcade largi. În satul Brădet există o biserică ortodoxă cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, zidită în perioada 8 sept. 1938-4 nov. 1945, pictatã de Dumitru Brăescu şi iconostas pictat de Gheorghe Cepoiu, iar în satul Floroaia se află biserica “Sfântul Gheorghe”, construită în anii 1958-1960 şi extinsă în anul 1975.
About
The town of Întorsura Buzăului is located in the central-eastern part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the southern extremity of Covasna County, in the homonymous depression, in the internal arc of the Carpathians, at 708-766 m altitude, on the upper portion of Buzău river, near its source, at the intersection of the parallel of 45°40ʹ22ʺ north latitude with the meridian of 26°02ʹ03ʺ east longitude, on DN10 (National Road 10), which connects the municipality of Braşov (Transylvania) with the municipality of Buzău (Muntenia) and then with the port of Brăila, 41 km southeast of Sfântu Gheorghe. From a demographic point of view, Întorsura Buzăului is part of the category of small towns, with a population of 9,333 inhabitants (January 1, 2019), of which 4,674 males and 4,659 females. Area: 61 km2, of which 7.1 km2 in urban areas; density: 1,315 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 7,528 inhabitants, 7,219 people were Romanians (95.9%), 33 Hungarians (0.4%), 11 Roma (0.1%) and 265 inhabitants (3.6%) belonged to other ethnic groups. From a confessional point of view, were registered with the same census: 7,171 Orthodox (95.2%) while 357 inhabitants (4.8%) were Jehovah’s Witnesses, Roman Catholics, Reformed, Seventh-day Adventists, Pentecostals, Baptists, Unitarians, etc., or were atheists, without religion or with undeclared religion. The town of Întorsura Buzăului is an important road junction located on an old and traditional commercial road that connects, through the Buzău pass, Muntenia to Transylvania. Terminal railway station, on the line Braşov – Întorsura Buzăului, built between 1922-1931 (inaugurated on June 25, 1931), passing through the Teliu Tunnel, 4,370 m long (the longest in the country), built in 1924-1929. The town’s economy is characterized by the existence of several industrial units, which produce agricultural machinery and related spare parts, technical and industrial products, sports and leisure boats, furniture, timber, textiles and metal, footwear, concentrated fodder for farm animals etc. Întorsura Buzăului is also a traditional centre for producing traditional textiles (traditional embroidered towels, tablecloths, macrame products, etc.) and traditional folk costumes. Agritourism. Public library, inaugurated in 1963. Cultural Center, in the village of Brădet, inaugurated in 1976. Ski slope, on Dealul Taberei, 730 m long.
History
In 1909, in the area of Întorsura Buzăului, were discovered Neolithic vestiges (a polished stone ax, various stone tools, etc.). In this area, “guarded” to the West by the Zăganu peak (1,883 m altitude, belonging to the Ciucaş massif) and by the Siriu massif to the East, close to the source of the Buzoel river there is the Tabla Buţii pass, located at 1 075 m altitude, through which, in Antiquity, passed a strategic military road, paved with stone slabs, called by the Romans Via Strata, and in the Middle Ages it was called Pasul Tătarilor (The Tatars Pass). In 1211, south of the Tabla Butii Pass, the Teutonic Knights built a fortress called Kreutzburg, set on fire by the Tatars in 1343. Tabla Butii Pass is mentioned in a letter from 1476, belonging to the Prince of Wallachia, Vlad Ţepeş, sent to the judge of Braşov, by which he announced the following:
By the will of God, the whole of Wallachia and all the boyars are my subjects; and God will clear the roads everywhere, both in Rucăr, and in Prahova, and in Teleajen and Buzău. So walk now freely where you like, eat and be blessed with God’s grace”.
In the past centuries, through this pass there was an intense trade (cereals and wines) to Braşov, here being a customs point. This pass (extended by the Buzău pass, located 16 km south of it), was used frequently by the Ottoman and Tatar armies, who used to raid Ţara Bârsei coming from Muntenia, as they did in 1421, 1432, 1438, 1508, 1613, 1658, 1683, 1788, 1789, 1828. On October 8/14, 1599, at Întorsura Buzăului, on his way to Transylvania, Mihai Viteazul, Prince of Wallachia, set up camp on a hill, called today Dealul Taberei/Tabăra Hill/The Camp Hill. The settlement is mentioned as a village, first in 1553, with the name Boza, then on September 17, 1770, as a halt point for merchants passing through the Buzău pass from Transylvania to Muntenia and vice versa, in 1805, in 1839 with the names Bodza- Fordulás and Floraje (Floroaia). In a lexicon of the Austrian Ignaz Lenk von Treuenfeld, published in Vienna in 1839, the settlement was mentioned as a
village inhabited by Romanians”,
and in 1850 it was called, alternately, Floraje and Buzău Ardelean, after which it was called Buzăul Ungar until 1922. On August 6, 1923, Buzăul Ungar commune was divided into 4 separate communes: Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Vama Buzăului and Barcani. Întorsura Buzăului evolved as a rural settlement until February 17, 1968 when it became a town by unifying the villages Întorsura Buzăului, Aninoasa, Crivina Mare, Crivina Mică, Floroaia Mică and Popiceşti in a single administrative unit. Currently, the town of Întorsura Buzăului has under administrative administration the villages of Brădet, Floroaia and Scrădoasa.
Monuments
In the perimeter of the town of Întorsura Buzăului are found the ruins of a Roman fortress, with a defense tower, as well as the church “Saint George” (originally dedicated to “The Pious Saint Paraskeva”), built in 1836-1840, on the site of a wooden church, dating from 1797. The church was repaired and restored in 1953-1956 (consecrated on September 9, 1956) and repainted in fresco in 1954-1956 by Iosif Vass, Vasile Răducanu, Ioan Craiman and Ştefan Chioroianu, partially destroyed by fire on January 1, 2011 and subsequently repaired. The iconostasis was painted by Gheorghe Ciopoiu. Also in the town of Întorsura Buzăului there is the Orthodox cathedral with double feast day, “Holy Trinity” and “Holy Great Martyr Panteleimon”, large in size (47.85 m long, 14.60 m wide, 43 m high (the height of the main tower) and 32 m high (the height of the secondary twin towers, placed on the narthex, on the façade)), built between 1994-2008. The cathedral has original interior murals and an open porch, supported on four cylindrical concrete pillars, finished with wide arches. In the village of Brădet there is an Orthodox church dedicated to the “Birth of the Mother of God”, built between September 8, 1938-November 4, 1945, painted by Dumitru Brăescu with iconostasis painted by Gheorghe Cepoiu; in the village of Floroaia there is the church “Saint George”, built in 1958-1960 and expanded in 1975.
Back to Romanian version