Vălenii de Munte

Date generale

Oraşul Vălenii de Munte se află în jud. Prahova, în depresiunea cu acelaşi nume din Subcarpaţii Prahovei, la poalele de SE ale Dealului Vărbilău, la 431 m alt., pe râul Teleajen, la 28 km N de municipiul Ploieşti; 13 433 loc. (1 ian. 2011): 6 339 de sex masc. şi 7 094 fem. Supr.: 21,6 km2, din care 8 km2 în intravilan; densitatea: 1 679 loc./km2. Staţie de c.f. Nod rutier. Expl. de nisip cuarţos. Producţie de mobilă, cherestea, confecţii, aparate medicale, conserve de legume şi fructe, preparate din carne, articole de voiaj, tapiserii şi covoare manuale. Centru pomicol. Staţiune climaterică. Muzeu de etnografie şi istorie a văii Teleajenului (f. 1948, reorganizat în 20012002). Muzeul memorial „Nicolae Iorga” (f. 1965), cu un bust al savantului, realizat în 1968 de sculptorul Emil Ruşi şi plasat în faţa casei. În casa marelui istoric de aici a funcţionat (1908–1914 şi 1921–1940) o universitate populară fundată şi condusă de Nicolae Iorga. Universitatea a fost redeschisă la 26 aug. 1990.

Istoric

Aşezarea s-a înfiripat înainte de anul 1400 cu denumirea de Berevoieşti, iar în 1409 apare consemnată, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, cu numele Văleni, adică „locuitorii din Vale”. Într-un document  emis de domnul Dan II în 1431 este atestat ca „târg al săcuienilor” şi punct de vamă, iar în perioada 1503–1509 figurează într-un document numit „Socoteala Braşovului” ca având relaţii comerciale cu oraşul Braşov. Ulterior, localit. este amintită într-un act din 1625, apoi menţionată ca reşed. a jud. Săcuieni sau Saac în 1645 (reşedinţa a fost mutată la Bucov în 1781) şi ca oraş într-o lucrare a lui Miron Costin din 1684. La începutul sec. 19, istoricul grec Dionisie Fotino (secretar al domnului Ioan Gheorghe Caragea) aminteşte de şcoala grecească înfiinţată în 1800 pe lângă mănăstirea din Vălenii de Munte. La 15 dec. 1817, domnul Ioan Gheorghe Caragea a semnat un act de întemeiere a şcolii obşteşti naţionale, iar la 12 aug. 1832 a luat fiinţă o şcoală cu predare în limba română. În sec. 19, Vălenii de Munte a fost un important punct de vamă pe drumul comercial dintre Ploieşti şi Braşov ce trecea prin pasul Bratocea.

Monumente

Biserica fostei mănăstiri, având hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1680, cu picturi murale interioare din 1737; restaurată în anul 1809 după cutremurul din 1802; avariată de cutremurul din 4 mart. 1977, biserica a fost consolidată şi renovată în 1989–1995 şi resfinţită la 18 aug. 1996); bisericile „Sfântul Nicolae”Tabaci (1633, restaurată în 2005-2006) şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1808, refăcută în 1982–1983); biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1850-1855) a fost consolidată şi repictată după cutremurul din 4 mart. 1977 (sfinţită în 1998), dar la 12 aug. 1999 a fost mistuită de un incendiu cauzat de un scurt-circuit electric şi reconstruită în 2001-2011; biserica din lemn „Sfântul Spiridon”- „Berevoieşti”(c. 1726, pictată în ulei de Gheorghe Cepoiu în 1920, consolidată şi restaurată în 2007-2009), declarată monument istoric; han (mijlocul sec. 19) şi case vechi din sec. 19.