BORZ, Defileul ~, defileu în partea de Vest-Nord Vest a României, situat în perimetrul satului Borz din comuna Şoimi, judeţul Bihor, “sculptat” de râul Crişu Negru în calcarele şi şiturile cristaline din regiunea de Nord Vest a M-ţilor Codru Moma (Carpaţii Occidentali). În cadrul acestui defileu există o rezervaţie naturală de tip mixt, extinsă pe o suprafaţă de 12 ha, declarată ca atare în anul 1995, si arie protejată de interes naţional, declarată la 6 martie 2000 şi publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000. Importantă zonă turistică.
BRATCA-ŞUNCUIUŞ-VADU CRIŞULUI, Defileul ~, defileu în partea de Vest-Nord Vest a României, situat pe cursul superior al râului Crişu Repede, în regiunea de Est a judeţului Bihor, în zona M-ţilor Pădurea Craiului (Carpaţii Occidentali), desfăşurat pe o distanţă de circa 8 km, pe direcţie Est – Vest, între comunele Bratca în amonte (în Est) – Şuncuiuş şi Vadu Crişului în aval (în Vest). Defileul “sculptat”, de-a lungul erelor geologice, de către râul Crişu Repede, în calcarele M-ţilor Pădurea Craiului, are două sectoare distincte: primul între comunele Bratca şi Şuncuiuş, de circa 4 km lungime, zonă în care râul Crişu Repede are un puternic meandru, în care se află Peştera Unguru Mare, cu un portal impunător, cu înălţimea de 10 m şi lăţimea de 33 m şi cu galerii care însumează 550 m lungime. Al doilea sector se află în continuarea celui dintâi, desfăşurându-se între comunele Şuncuiuş şi Vadu Crişului (4 km lungime), zonă în care valea râului Crişu Repede se îngustează foarte mult, fiind străjuită de pereţi înalţi şi de pinteni stâncoşi cu înălţimi de până la 150 m, pe care se poate practica alpinismul, unde apa râului curge vijelios, propice practicarii rafting-ului, şi unde există peştera Vadu Crişului (→ capitolul Peşteri, litera V). Întreaga arie a defileului a fost declarată (în anul 1995), rezervaţie naturală complexă, geologică (cu un relief carstic variat), floristică şi faunistică, şi arie protejată de interes naţional, declarată la 6 martie 2000 (publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000), extinsă pe o suprafaţă de 219,70 ha. În cadrul acestei rezervaţii vegetează peste 1 500 de specii de plante, dintre care unele termofile, rare, şi îşi găsesc condiţii optime de vieţuire numeroase specii de animale. Defileul Crişului Repede reprezintă limita nordică de răspândire a câtorva specii de plante termofile, printre care stânjenelul (Iris apylla ssp. Hungarica), dediţelul (Pulsatilla vulgaris), ghimpele (Ruscus aculeatus), migdalul pitic (Amygdalus nana), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), iarba neagră (Calluna vulgaris) ş.a. Defileul Crişului este traversat de o şosea modernizată şi de o linie de cale ferată care trece prin trei tunele şi care asigură legăturile rutieră şi feroviară între municipiile Oradea şi Cluj-Napoca. Defileul Bratca-Şuncuiuş-Vadu Crişului mai este cunoscut şi cu numele Defileul Crişului sau Defileul Vadu Crişului.
BUMBEŞTI-LIVEZENI, Defileul ~ (corect Defileul Livezeni-Bumbeşti, în conformitate cu direcţia de curgere a râului Jiu), defileu în partea de Sud Vest a României, situat pe cursul superior al râului Jiu, în aval de confluenţa, în zona satului Iscroni, a râurilor Jiu de Vest sau Jiu Românesc (considerat ca izvor principal al râului Jiu) şi Jiu de Est – defileu care se desfăşoară, în mod sinuos, pe o distanţă de 33 km (al doilea ca lungime după defileul Turnu Roşu-Cozia-Călimăneşti), între satul Livezeni (înglobat în municipiul Petroşani la 17 februarie 1968), judeţul Hunedoara, în amonte (Nord) şi oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, în aval (Sud). Râul Jiu străpunge partea de Vest a Carpaţilor Meridionali, de la Nord la Sud, pe o diferenţă de nivel de 9‰, separând M-ţii Parâng (în Est) de M-ţii Vâlcan (în Vest). Întregul defileu este străjuit de versante înalte, abrupte, pe ambele părţi, acoperite cu păduri în proporţie de 85%, iar pe parcursul său, râul Jiu are un debit mediu multianual de circa 23 m3/secundă. În anul 2005, zona defileului Jiului a fost declarată arie protejată de interes naţional pentru floră şi faună şi încadrată în Parcul Naţional Defileul Jiului, care include numeroase păduri seculare, formaţiuni geologice stâncoase, între care se remarcă Stâncile Rafailă, sub forma unor căciuli, declarate monumente ale naturii ş.a. Zona Defileului Bumbeşti-Livezeni este străbătută de o şosea modernizată şi de o linie de cale ferată, construită în perioada 1 august 1937-octombrie 1948, inaugurată oficial la 31 octombrie 1948, care trece peste 35 de poduri şi viaducte şi prin 39 de tunele, declarată monument de arhitectură feroviară, care asigură legăturile rutieră şi feroviară între provinciile istorice Transilvania (în Nord) şi Oltenia (în Sud), respectiv între municipiile Petroşani (în Nord) şi Târgu Jiu (în Sud). In partea mijlocie a acestui defileu se află mănăstirea Lainici (→ capitolul Mănăstiri, litera L). Defileul Bumbeşti-Livezeni mai este cunoscut şi sub numele de Lainici sau Defileul Jiului şi este unul dintre cele mai frecventate zone turistice de tranzit. În cadrul acestui defileu se află trecătoarea Lainici (→ capitolul Pasuri şi Trecători, litera L).