BETFIA sau HUDA BRADII, aven situat pe versantul de Sud Vest al Dealului Şomleu (346 m altitudine) din arealul satului Betfia, comuna Sânmartin, judeţul Bihor, în apropiere de staţiunea balneoclimatericã 1 Mai. Speologii presupun cã formarea acestui aven s-a realizat sub acţiunea corozivã a apelor aflate sub masivul calcaros, cât şi prin acţiunea apelor de infiltraţie provenite din ploi şi topirea zãpezilor. Prima pãtrundere în acest aven s-a efectuat în mod artificial, prin dinamitare, în anul 1898 de cãtre Teodor Marta (poreclit Bradea) şi alta în anul 1957 de cãtre Ion Urs, iar prima cartare a acestui aven a fost efectuatã de cãtre speologului Frigyes Ardos, în anul 1913. În anul 1977, speologii Liviu Vãlenaş şi Nicolae Sasu au recartat întregul aven, stabilindu-i adâncimea maximã de 86 m. Intrarea în aven se face prin intermediul unui puţ de 54 m adâncime şi de 5-8 m diametru. Avenul prezintã nenumarate prãbuşiri ale pereţilor şi în cadrul lui au fost dscoperite resturile fosile ale unui mamut (Elephas primigenius) şi ale unei specii de pãsãri, necunoscute (Palerosteon tothi), azi expuse la Muzeul Ţãrii Crişurilor din Oradea. În acest aven, declarat rezervaţie speologicã, trãiesc circa 8 specii de colonii de lilieci. În jurul avenului sunt pajişti stepice, iar în apropierea lui existã o pãdure de stejari, la parterul cãreia vegeteazã o specie de ghimpe pãdureţ (Xanthium spinosum), declarat monument al naturii.
BORŢIG, aven situat în Parcul Naţional Apuseni, în arealul Padiş – Cetãţile Ponorului din zona de Nord a M-ţilor Bihor, pe cumpãna de ape dintre valea râului Galbena şi bazinul Padiş, la 1 236 m altitudine, în perimetrul comunei Pietroasa, judeţul Bihor. Avenul a fost descoperit la începutul secolului 20 de cãtre exploratorul Czárán Gyula. Intrarea în aven, care are 150 m lungime şi o adâncime de 55 m, se face prin intermediul unei deschideri cu diametrul de 35 m. Cercetãrile efectuate de speologi în anul 2010 au scos în evidenţã (pe baza forajului executat în blocul de gheaţã existent în acest aven, care are un volum de circa 30 000 m3 – al doilea dupã gheţarul de la Scarişoara, care are un volum de 55 000 m3) faptul cã grosimea acestui gheţar este de 14 m şi cã în compoziţia gheţii au fost gãsite particule de cenuşã vulcanicã provenite de la erupţia vulcanului Lataki din Islanda, care a avut loc în anul 1784. În jurul acestui aven existã o rezervaţie naturalã, extinsã pe o suprafaţã de 0,10 ha, declaratã arie protejatã de interes naţional la 6 martie 2000 (publicatã în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000). Gheţarul permanent din acest aven se presupune ca dateazã din perioada ultimei glaciaţii cuaternare, de acum 2,6 milioane de ani în urmã.