Dealuri (D)

DÂLMA, masiv deluros în Subcarpaţii Buzăului, între râurile Bălăneasa la V şi Sărăţel la E. Alt. max.: 801 m. Cunoscut şi sub numele de Botanu.

DEALU MARE, mare unitate de relief deluros, cu forme masive, situată în SE Pod. Sucevei (parte integrantă a Pod. Moldovei), desfăşurată pe stg. Văii Siretului, pe direcţia NV-SE, sub forma unor culmi prelungi, incluzând mai multe subunităţi deluroase (Holm,  Lespezi, Tudora, Sângeap, Pietrăria ş.a.) alcătuite din gresii şi calcare oolitice de vârstă Sarmaţian inferior. Spre SE, Dealu Mare se prelungeşte cu colinele Ruginoasa. Alt. max.: 587 m (în Dealul Tudora). Complexul deluros Dealu Mare este acoperit cu întinse păduri de foioase, în care predomină fagul, precum şi cu o pădure naturală de tisă (Taxus baccata), situată pe terit. com. Tudora, jud. Botoşani, declarată rezervaţie forestieră şi ocrotită de lege.

DEALU MARE, masiv deluros în Subcarpaţii de Curbură, la S şi E de râul Cricovu Sărat, în prelungirea vestică a Dealului Istriţa. Alt. max.: 442 m. Podgorii.

DEALUL MĂRII Denistepe.

DEALUL MELCULUI Corund.

DEALUL NEGRU, masiv deluros în NV Piem. Cotmeana, situat între văile râurilor Sâminic, la N, Topolog, la E şi S, şi Olt, la V, constituit predominant din argile nisipoase, pietrişuri şi nisipuri. Alt. max.: 584 m. Din cauza pantelor mari şi a frecventelor alunecări de teren, reprezintă porţiunea cea mai dificilă a şoselei Râmnicu VâlceaPiteşti.

DEALURILE BĂNĂŢENE, denumirea generică sub care este cunoscută unitatea de relief deluros din cadrul Dealurilor Vestice, situată la S de valea râului Mureş (→ Dealurile Vestice).

DEALURILE CRIŞENE, denumirea generică sub care este cunoscută unitatea de relief deluros din cadrul Dealurilor Vestice, situată la N de valea râului Mureş (→ Dealurile Vestice).

DEALURILE SILVANO-SOMEŞENE Silvano-Someşene.

DEALURILE SUPLAIULUI Suplai.

DEALURILE VESTICE sau PIEMONTURILE VESTICE, vastă reg. de dealuri piemontane în V României, strâns lipită de masivele Carpaţilor Occidentali, extinsă, discontinuu, între râurile Nera, la S, şi Someş, la N, reprezentând treapta intermediară de relief interpusă între câmpie şi munţi. Dealurile Vestice sunt alcătuite predominant din argile, pietrişuri şi nisipuri pliocene, acoperite de o cuvertură de depozite aluviale neogene. În partea de N sunt caracteristice ivirile de roci dure (andezite sau calcare) care apar în relief sub formă de măguri proeminente. Relieful colinar din zona Dealurilor Sălajului şi Crasnei este dominat de măguri cristaline şi vulcanice proeminente (măgurile cristaline ale Şimleului, Chilioarei ş.a. şi cele vulcanice Moigrad, Pomăt, Citera ş.a.) care, intersectate de ape, au permis apariţia unor mici defilee. Relieful se caracterizează prin ansambluri de culmi prelungi, cu suprafeţe netede, monoclinale (fragmentate de văi scurte, divergente, semipermanente) ce scad altimetric de la 400–600 m, la contactul cu muntele, la 150–250 m, la trecerea spre câmpie. Marile artere hidrografice, zonele subsidente prin care trec acestea şi depresiunile cu largă extindere au creat discontinuităţi marcante în desfăşurarea ariei colinare. Climă temperat-continentală, cu valori de tranziţie între munte şi câmpie şi între N şi S (temp. medie anuală este de 8–9°C în N şi 10–11°C în S) şi precipitaţii abundente (700–900 mm/anual) influenţate de masele de aer oceanic dinspre V. Vegetaţia care acoperă Dealurile Vestice este alcătuită din păduri de cer şi gârniţă, la care se adaugă gorunul şi fagul, în N, şi unele elemente termofile (mojdrean, scumpie, cărpiniţă, liliac sălbatic etc.) în S. Importantă zonă pomi-viticolă şi de creştere a animalelor. În cadrul Dealurile Vestice se deosebesc două mari sectoare distincte: Dealurile bănăţene, la S de râul Mureş (Dealurile sau Pod. Lipovei, Dealurile Lugojului, Pogănişului, Dognecei şi Oraviţei) şi Dealurile crişene, la N de Mureş (Dealurile Cigherului, Codru-Moma, Pădurii Craiului, Oradei, Barcăului, Crasnei, Codrului, Asuajului şi Sălajului).

DEJ, Dealurile Dejului, complex de masive deluroase în NV Pod. Transilvaniei, aparţinând Pod. Someşan, situat între văile Olpret, la N, Someş, la NE, Someşu Mic, la E, şi Lonea, la S şi V. Alt. max.: 693 m (Dealul Bobâlna). Dealurile sunt alcătuite din argile marnoase, gresii, tufuri şi sunt acoperite cu păduri de stejar în amestec cu carpen, arţar şi gorun. Zăcăminte de sare gemă. Fragmentate intens de râuri. Cunoscute şi sub denumirea de Dealurile Bobâlnei.

DELEANU, masiv deluros în E Subcarpaţilor Vrancei, situat între râurile Milcov, la N, şi Râmna, la S. Alt. max.: 694 m. Alcătuit din pietrişuri, nisipuri şi argile loessoide cuaternare. Acoperit în bună parte cu păduri de gorun (Quercus petraea).

DENISTEPE (denumirea turcească pentru Dealul Mării; deniz = Mare; tepe = Deal), masiv deluros izolat, situat în N Dobrogei, în S Dealurilor Tulcei (din care face parte), reprezentând alt. max. a acestora (270 m). Este alcătuit din gresii jurasice. Conform legendei, de inelul din fier, prins cândva de vârful stâncii, a fost ancorată corabia argonauţilor plecaţi spre Colhida în căutarea „lânii de aur”.

DOGNECEA, Dealurile Dognecei, zonă colinară aparţinând Dealurilor Vestice, situată între M-ţii Dognecei, la E, Câmpia Bârzavei, la V, şi Dealurile Pogănişului, la N, şi râul Caraş, la S. Prezintă culmi prelungi, domoale (200–300 m alt.), separate de văi largi, cu lunci şi terase constituite din depozite aluvionare şi loessoide.

DOROŞANU, masiv deluros în Colinele Tutovei, reprezentând alt. max. a acestora (561 m).