Dealuri (M)

MĂGURA, masiv deluros în Dealurile Năsăudului, pe terit. jud. Bistriţa-Năsăud, situat între râurile Sălăuţa (la V), Telcişor (la N) şi Gersa (la E). Alt. max.: 1 112 m (vf. Măgura). Alcătuit din argile marnoase, conglomerate şi nisipuri.

MĂGURA  ODOBEŞTILOR,  masiv deluros situat în Subcarpaţii Vrancei, între văile Putnei (la N) şi Milcovului (la S), alcătuit dintr-o culme masivă, înaltă, cu direcţie NV-SE (în componenţa căreia intră pietrişuri, nisipuri şi argile), dominată de mai multe vârfuri (Coarnele Măgurii 912 m, Dealul Gorunului 926 m etc.). Alt. max.: 996 m (Vârfu Măgurii), cea mai înaltă din Subcarpaţii Vrancei.

MĂGURA POIANA, masiv deluros în partea de SE a Dealurilor Pogănişului, constituind alt. max. a acestora (448 m).

MĂGURA SLĂTIOAREI, masiv deluros în zona subcarpatică olteană, situat între văile râurilor Cerna (la V) şi Luncavăţ (la E), dezvoltat pe un anticlinal recutat şi faliat. Este alcătuit din roci friabile (argile, marne, pietrişuri, nisipuri). Mărgineşte partea de S-SV a Depr. Horezu. Alt. max.: 769 m. Se prezintă sub forma unei cueste, cu abruptul spre N, afectată de ravene. Numeroase creste şi turnuri (Slătioara, Goruneşti, Stroeşti, Obroceşti). Împădurit în mare parte.

MĂGURA ŞIMLEULUI, masiv deluros situat la E de Dealurile Crasnei, în marea buclă formată de cursul superior al Crasnei, ce domină la N şi E Depr. Şimleului şi oraşul Şimleu Silvaniei. Alcătuit din şisturi cristaline. Are caracter de „muncel” izolat, cu o culme netedă, mărginit de văi adânci. Alt. max.: 597 m. Acoperit cu păduri de gorun şi carpen pe versantul de N şi cu vii şi livezi pe cel de S.

MĂŢĂU, masiv deluros situat în Muscelele Argeşului, cu aspect de culme deluroasă prelungă, cuprins între Râu Târgului (la V) şi Argeşel (la E). Alcătuit din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, din gresii, şisturi şi argile. Are pantele acoperite cu fâneţe şi livezi. Alt. max.: 1 017 m. Releu de televiziune. Sate extinse până pe culme.

MERCA, masiv deluros în Subcarpaţii Homoroadelor, constituind alt. max. a acestora (1 002 m).

MOISEŞTI-MĂLĂRIŞCA, Dealurile ~, unitate deluroasă aparţinând Pod. Mehedinţi, extinsă pe direcţie NE-SV, între cursul superior al râului Topolniţa (NE) şi Dunăre (SV), dominând spre E Depr. Bahna şi Depr. Baia de Aramă– Cireşu. În partea de N, în bazinul Topolniţei, se află Dealurile Mălărişca, în care relieful prezintă culmi rotunjite, cu pante domoale, dominate de câteva vârfuri mai înalte. Culmile deluroase din partea de S, din bazinul Bahnei, aparţinând Dealurilor Moiseşti, au o boltire largă şi prezintă pante accentuate, iar văile care le segmentează sunt adânci şi strâmte. Tot aici se întâlnesc şi cele mai mari înălţimi din întregul ansamblu deluros, respectiv vârfurile Gornova (718 m alt.) şi Vârful Cristei (686 m). Dealurile din bazinul Topolniţei, respectiv Dealurile Mălărişca, sunt acoperite în cea mai mare parte cu livezi şi pajişti, iar cele din bazinul Bahnei (Dealurile Moiseşti) sunt acoperite atât cu păduri, cât şi de culturi agricole.

MUREŞ, Dealurile Mureşului, zonă deluroasă situată în partea de E a Pod. Transilvaniei, de o parte şi de alta a cursului superior al râului Mureş, pe terit. jud. Mureş, între prelungirile M-ţilor Căliman şi Gurghiu (la N şi E), Dealurile Târnavelor (la S-SE), Dealurile Nirajului (la S-SV), Colinele Mădăraşului (la V) şi Dealurile Bistriţei (la NV). Este o unitate de relief mai accidentat, suprapusă pe zona cutelor diapire, alcătuită dintr-o alternanţă de dealuri înalte (Sinioara 756 m, Făget 684 m, Lapoşu 628 m, Teleac, Osoiu ş.a.) şi depresiuni dezvoltate, uneori, în axul unor anticlinale diapire (Deleni, Idicel, Nadăşa-Chiheru, Glăjărie etc.). Dealurile Mureşului, împreună cu Dealurile Târnavelor, fac parte din Subcarpaţii Transilvaniei.