Câmpii (M)

MĂDĂRAŞ, Colinele Mădăraşului, subunitate a Câmpiei colinare a Transilvaniei, situată între râurile Lechinţa (la V), Mureş (la S şi E) şi Agriş (la N-NE), formată dintr-o succesiune de interfluvii domoale, prelungi, cu versanţi asimetrici, afectaţi de procese de ravenare şi de alunecări de teren. Alcătuită predominant din depozite sarmaţiene (argile marnoase, nisipuri, tufuri), cu structuri în domuri. Fragmentată de văi largi, cu lunci extinse, uneori înmlăştinite. Zăcăminte de gaze naturale.

MOSTIŞTEA, Câmpia Mostiştei, subunitate a Câmpiei Române, situată în S-SE ţării, de o parte şi de alta a văii Mostiştea, între aliniamentul râurilor Vânăta şi Argova (la E) şi Dâmboviţa şi Argeş (la V). Constituită predominant din depozite loessoide, pleistocene, cu grosimi variabile (10–20 m). Are aspectul unui şes neted, cu alt. sub 100 m, terminat cu câte 2–3 terase largi spre Dunăre şi spre Argeş–Dâmboviţa. Prezenţa loessului a contribuit la dezvoltarea intensă a proceselor de tasare, determinând apariţia văilor de tip „furcitură” şi formarea a numeroase crovuri. Pânza freatică se află la adâncimi ce variază între 6 şi 25 m. Vegetaţia naturală de silvostepă, cu pâlcuri de stejar brumăriu şi stejar pufos, a cedat locul terenurilor agricole pe cea mai mare parte a câmpiei. O pădure de dimensiuni mai mari se află pe terit. com. Mitreni (pădurea Ciornuleasa, 75,2 ha, declarată rezervaţie forestieră). Soluri predominant cernoziomice, în mare parte levigate, propice culturilor agricole.

MOVILIŢA, Câmpia Moviliţei, unitate de câmpie în E-NE Câmpiei Române, parte componentă a Câmpiei Vlăsiei, situată la S de aliniamentul format de râul Cociovaliştea – lacul Căldăruşani – râul Ialomiţa, între Câmpia Snagovului (la N), Câmpia Colentinei (la V) şi Câmpia Mostiştei (la S şi SE). Are aspectul unui platou neted, cu alt. ce variază între 65 şi 105 m, cu interfluvii largi, acoperite de depozite loessoide. Monotonia reliefului este întreruptă din loc în loc de crovuri mari, extinse pe câteva zeci de hectare, cu adâncimi de 2-4 m, precum şi de văi de tip furcitură (văile Bisericii, Colceag, Belciugatele şi cursul superior al Mostiştei). Câmpia Moviliţei, cu soluri fertile, de tip cernoziomic, reprezintă un important domeniu agricol.

MUREŞ, Câmpia Mureşului, câmpie înaltă (80–120 m alt.), parte componentă a Câmpiei de Vest, situată în extremitatea de V a ţării, la graniţa cu Ungaria şi Serbia, între Valea Crişului Alb (la N), M-ţii Zarand (NE), Câmpia Vingăi (E) şi Câmpia joasă a Timişului (SE şi S). În ansamblu, Câmpia Mureşului este formată din pietrişuri, nisipuri, argile, loessuri şi depozite loessoide, fiind drenată median de cursul inf. al Mureşului. Cea mai mare parte este o câmpie de divagare în cadrul căreia pot fi identificate conul de dejecţie şi fostele meandre ale râului Mureş. Unii geografi presupun că această câmpie corespunde unei străvechi „delte uscate” a Mureşului. Câmpia Mureşului cuprinde mai multe subunităţi: Câmpia Aradului şi Câmpia Nădlacului la N de valea inf. a Mureşului şi Câmpia Arancăi (sau Cenadului) şi Câmpia Jimboliei la S de aceasta.