AVENUL DIN ŞESURI, aven situat în zona de Est-Nord Est a M-ţilor Bihor din M-ţii Apuseni, pe cumpãna de ape dintre bazinele vãilor Gârda Seacã şi Valea Ocoale, la circa 500 m de intrarea în Peştera Scãrişoara, la 1 166 m altitudine, în arealul comunei Gârda de Sus, judeţul Alba. Primele explorãri au fost efectuate în anii 1950-1955 de speologii M. Şerban şi D. Coman din Cluj, însoţiţi de o echipã de alpinişti, care au pãtruns în galeria sifonului (avenului) principal pânã la adancimea de 168 m, descoperind câteva sãli (Sala Mare ş.a.) şi galerii adiacente (Galeria cu Ploaie, Galeria cu Planşeu ş.a.). În anii 1971-1972, o altã echipã din Cluj, împreunã cu o echipã din Cehia au explorat Galeria Râului Regãsit pânã la sifonul final, iar în 1981, speologul Liviu Vãlenaş şi Clubul Z din Oradea au redescoperit Galeria cu Ploaie, continuând explorarea pânã la adâncimea maximã de 345 m. Gura de intrare în acest aven se aflã în cadrul unei doline şi face parte dintr-un sistem carstic complex în care se aflã Peştera Scãrişoara, Peştera Pojarul Poliţei şi Izbucul Poliţei. La baza sifonului (puţului) de intrare în aven se aflã Sala Doru, plinã de roci, iar dupã o micã gâtuire a acestei sãli se coboarã circa 10 m şi se pãtrunde într-o altã salã (Sala Mare), dupã care urmeazã o reţea de galerii rãsfirate şi sãli mai mici, cu cascade şi lacuri, care coboarã pânã la adancimea maximã de 345 m. Lungimea totalã a galeriilor însumeazã 3 865 m. În cele câteva sãli au fost descoperite resturi scheletice de caprã neagrã (Rupicapra rupicapra), un craniu de bizon (Bison priscus) şi un diplopod troglodit (Typholoiulus serbani). Avenul din Şesuri se aflã în cadrul rezervaţiei naturale cu acelaşi nume, explorarea acestuia fiind foarte dificilã şi interzisã amatorilor. Avenul din Şesuri mai este cunoscut şi cu numele 1 Mai – nume purtat datoritã zilei de 1 Mai 1950 când a fost explorat pentru prima oarã.
AVENUL INDEPENDENŢEI → Hoanca Urzicarului, Avenul ~.
AVENUL PICIORUL BOULUI → PICIORUL BOULUI, Avenul ~.