Dealuri (S)

SĂCELU, masiv deluros în partea central-nordică a Subcarpaţilor Gorjului, situat în zona de contact cu prelungirile sudice ale M-ţilor Parâng. Axat pe un anticlinal, masivul Săcelu este alcătuit din gresii, marne, argile, nisipuri şi conglomerate. Alt. max.: 563 m. Fragmentat de râurile Aniniş, Turbaţi, Blahniţa, Ciocadia ş.a. Acoperit cu păduri de gorun în amestec cu carpen.

SĂLAJ, Dealurile Sălajului, zonă deluroasă situată în partea de N a Dealurilor Vestice, în cadrul Dealurilor Silvano-Someşene, extinsă în partea de N a jud. Sălaj, între văile râurilor Someş  (la E) şi Sălaj (la V). Dealurile Sălajului au aspectul unui interfluviu larg, fragmentat de văi, cu orientare N-S, cu altitudini reduse (300–400 m). Alt. max.: 411 m. Alcătuirea geologică a acestor dealuri (predominant formaţiuni argilo-nisipoase de vârstă pannoniană) a determinat apariţia şi dezvoltarea unor forme structurale (cueste) în partea de E. Sunt afectate de frecvente alunecări de teren şi fenomene de eroziune pe versanţi. Acoperite în mare parte cu păduri de gorun în amestec cu cer. Pomicultură.

SIC, Dealurile Sicului, regiune colinară în Câmpia Transilvaniei, parte componentă a Câmpiei Fizeşului, situată la S de valea râului Fizeş, alcătuită predominant din depozite tortoniene (argile marnoase, gresii, tufuri, sare). Relieful, dezvoltat pe structuri diapire, este dominat de cueste, vârfuri reziduale, cu alt. de 450–550 m, versanţi afectaţi de alunecări, ravene, torenţi etc.

SILVANO-SOMEŞENE, Dealurile ~, denumirea generică sub care este cunoscută marea unitate de relief deluros (c. 5 050 km2) din partea de N a Dealurilor Vestice, cuprinsă între M-ţii Plopiş (la S), aliniamentul culmilor Meseş–Prisnel– Preluca–Şatra (la E) şi rama munţilor vulcanici (la N), şi care se desfăşoară sub forma unei zone de legătură între Câmpia Someşului (la V) şi Pod. Someşan (la E). Unii cercetători includ această reg. deluroasă în aria Pod. Someşan.

SINIOARA, masiv deluros în zona Dealurilor Mureşului, cu alt. max. de 756 m.

SIRET, Culmea Siretului, zonă deluroasă în partea de NE a Pod. Sucevei (parte componentă a acestuia), alcătuită din numeroase masive înalte (peste 500 m alt.) ce se succed pe direcţie NV–SE, sub forma unei culmi prelungi, în imediata apropiere a Văii Siretului (pe stânga acesteia). Este o reg. bine individualizată între culoarul Siretului (la V) şi Câmpia Moldovei (la E), extinsă pe c. 130 km lungime (de la graniţa cu Ucraina în N şi până în dreptul municipiului Roman în S) şi c. 20 km lăţime max. (în dreptul oraşului Hârlău). Alcătuită predominant din depozite sarmaţiene (marne argiloase, gresii, argile, nisipuri ş.a.), această zonă deluroasă se prezintă sub forma unei alternanţe de masive (bine împădurite) cu şei largi (intens populate), cum sunt: Dealul Bour, Şaua Lozna, Dealul Hăpăi, Şaua Bucecea, Dealurile Vorona, Şaua Vorona, Dealu Mare, Şaua Ruginoasa, Colinele Ruginoasa–Strunga, Şaua Strunga. Alt. max. a acestei reg. deluroase este de 587 m (în Dealul Tudora). Structura monoclinală a straturilor şi comportarea diferită a rocilor faţă de agenţii modelatori au determinat orientarea şi înclinarea culmilor pe direcţie NV–SE, precum şi apariţia unor platouri structurale largi, a cuestelor şi a abrupturilor.

SULTANU, masiv deluros în Subcarpaţii Prahovei, reprezentând alt. max. a acestora (849 m).

SUPLAI, Dealurile Suplaiului, zonă deluroasă în partea de N a Pod. Someşan, situată în extremitatea de E a Dealurilor Ciceului, între văile râurilor Sălăuţa (la E) şi Ilişua (la V). Dealurile Suplaiului, cu înălţimi cuprinse între 400 şi 800 m alt., sunt alcătuite predominant din depozite helveţiene (argile marnoase, conglomerate, nisipuri) şi sunt fragmentate de văi largi, cu versanţi afectaţi de alunecări. Alt. max.: 853 m (vf. Surila). În arealul acestor dealuri se evidenţiază câteva depresiuni bine individualizate (Suplai, Agrieş şi Spermezeu).

SURDUC , Măgura ~, masiv deluros situat în Dealurile Lugojului, constituind alt. max. a acestora (496 m).

SURILA, masiv deluros în Dealurile Suplaiului, situat pe terit. jud. BistriţaNăsăud, între râurile Sălăuţa (la E), Bichigiu (la S şi V) şi Fiad (la N). Alt. max.: 853 (vf. Surila). Alcătuit din gresii, argile marnoase, conglomerate şi nisipuri.