Dealuri (B)

BARCÃU, Dealurile Barcãului, unitate de relief deluros aparţinând Dealurilor Vestice, situatã pe terit. jud. Bihor, între râul Barcãu la V şi N, M-ţii Plopiş la E şi Valea Fâneţelor la S. Sunt formate din culmi prelungi, cu alt. de 200–400 m, separate de vãi largi, cu lunci şi terase joase. Viticulturã.

BÃLÃCIŢA, Piemontul Bãlãciţei, unitate de relief în SV României, alcãtuitã din întinse platouri piemontane, cu interfluvii largi şi netede, fapt ce-i conferã aspect tipic de platformã, parte componentã a Piem. Motru. Constituit dintr-o cuverturã groasã de pietrişuri, nisipuri şi luturi roşii. Alt.: 250–300 m. Fragmentat de cursurile superioare ale râurilor Blahniţa, Drincea, Huşniţa ş.a. Acoperit cu pãduri de cer şi gârniţã şi, parţial, cu plantaţii de viţã de vie. Cunoscut în literatura de specialitate şi cu denumirile de Platforma Strehaiei sau Câmpia înaltã a Bãlãciţei.

BECHECI, masiv deluros în partea de Sud Est a Dealurilor Mureşului (Estul Pod. Transilvaniei), între râurile Niraj, la Nord, şi Târnava Micã, la Sud, alcãtuit din argile marnoase, nisipuri şi pietrişuri, acoperit cu pãduri de fag. Alt. max.: 1 080 m. Din el izv. râul Niraju Mic. Cunoscut şi sub numele de Bicheş.

BEŞTEPE, culme deluroasã înzona de Nord a Dobrogei, la Est de Dealurile Tulcei, pe dr. braţului Sfântu Gheorghe, la 25 km Est de municipiul Tulcea. Constituitã din dolomite şi cuarţite. Alt. max.: 242 m.

BICHEŞ → Becheci, masivul deluros ~ .

BISOCA, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, între râurile Râmnicel şi Jgheab, la contactul cu M-ţii Penteleu. Alt. max.: 970 m.

Bistriţa, Dealurile Bistriţei, unitate geomorfologicã în E Pod. Transilvaniei, la poalele de V ale M-ţilor Cãliman, între râul Dipşa, la S, şi râul Rosua, la N (afl. ai Şieului), alcãtuitã dintr-o asociaţie de culmi deluroase şi depresiuni subcarpatice drenate de râurile Şieu, Budac şi Bistriţa ardeleanã. Importantã zonã pomi-viticolã.

BLIDIŞEL, masiv deluros în Subcarpaţii Buzãului, între râurile Buzãu, la V, şi Bãlãneasa, la E. Alt. max.: 821 m.

BOBÂLNA, masiv deluros, bine individualizat, aparţinând Dealurilor Dejului (Pod. Someşan), situat în partea de N a jud. Cluj. Alt. max.: 693 m. Nod hidrografic.

BRAN, Dealul lui Bran, masiv deluros în Subcarpaţii Olteniei, în E Dealurilor Jiului, limitat de Depr. Târgu Jiu–Câmpu Mare, la N, râurile Gilort, la E, şi Jiu, la V, alcãtuit din conglomerate, gresii, marne, argile şi nisipuri. Alt. max.: 425 m. Zãcãminte de lignit (Rovinari) şi petrol (Ţicleni). Acoperit cu pãduri de gorun, carpen, cer şi gârniţã.

BREAZA, culme deluroasã în N Pod. Transilvaniei, cu orientare E-V, delimitatã de Depr. Lãpuş, la N, pe care o dominã printr-un abrupt de 200–300 m, şi Dealurile Ciceului, la S. Alt. max.: 974 m (vf. Breaza).

BUJORESCU, masiv deluros în NV Dealurilor Jiului, situat între râurile Tismana, la N, Jiu, la E, şi Motru, la V, constituit predominant din marne, gresii, argile cu intercalaţii de lignit, nisipuri. Alt. max.: 416 m. Importantã zonã carboniferã.

BUZĂU, Subcarpaţii Buzãului sau Dealurile Buzãului, subunitate a Subcarpaţilor de Curburã (Subcarpaţii Orientali) delimitatã de M-ţii Buzãului, la N-NV, râul Slãnic, la E-NE, Câmpia Românã, la S-SE şi râul Teleajen, la V. Este constituitã dintr-o succesiune de masive deluroase (Dealurile Cornãţel, 827 m, Blidişel,  821 m, Dâlma sau Botanul, 801 m, Bocu, 809 m, Ciolanu, 753 m, Istriţa, 754 m, Pâclele, 598 m, Pripor, 823 m ş.a.), delimitate de vãi, bazinete şi culoare depresionare (Nişcov, Cislãu, Nehoiu, Lopãtari, Pârscov, Pãtârlagele etc.). Este o zonã intens populatã. Expl de petrol şi gaze naturale şi de diatomit. Pomiculturã; viticulturã.