BARCÃU, Dealurile Barcãului, unitate de relief deluros aparţinând Dealurilor Vestice, situatã pe teritoriul judeţului Bihor, între râul Barcãu la Vest şi Nord, M-ţii Plopiş la Est şi Valea Fâneţelor la Sud. Sunt formate din culmi prelungi, cu altitudini de 200–400 m, separate de vãi largi, cu lunci şi terase joase. Viticulturã.
BECHECI, masiv deluros în partea de Sud Est a Dealurilor Mureşului (Podişul Transilvaniei), între râurile Niraj, la Nord, şi Târnava Micã, la Sud, alcãtuit din argile marnoase, nisipuri şi pietrişuri, acoperit cu pãduri de fag. Altitudinea maximã: 1 080 m. Din el izvorãşte râul Niraju Mic. Cunoscut şi sub numele de Bicheş.
BEŞTEPE, culme deluroasã în zona de Nord a Dobrogei, la Est de Dealurile Tulcei, pe dreapta braţului Sfântu Gheorghe al fluviului Dunarea, la 25 km Est de municipiul Tulcea. Constituitã din dolomite şi cuarţite. Altitudinea maximã: 242 m.
BICHEŞ → Becheci, masivul deluros ~ .
BISOCA, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, între râurile Râmnicel şi Jgheab, la contactul cu M-ţii Penteleu. Altitudinea maximã: 970 m.
BISTRIŢA, Dealurile Bistriţei, unitate geomorfologicã în partea de Est a Podişului Transilvaniei, la poalele de Vest ale M-ţilor Cãliman, între râul Dipşa, la Sud, şi râul Rosua, la Nord (aflluent al râului Şieu), alcãtuitã dintr-o asociaţie de culmi deluroase şi depresiuni subcarpatice drenate de râurile Şieu, Budac şi Bistriţa ardeleanã. Importantã zonã pomi-viticolã.
BLIDIŞEL, masiv deluros în Subcarpaţii Buzãului, între râurile Buzãu, la Vest, şi Bãlãneasa, la Est. Altitudinea maximã: 821 m.
BOBÂLNA, masiv deluros, bine individualizat, aparţinând Dealurilor Dejului din Podişul Someşan, situat în partea de Nord a judeţului Cluj. Altitudinea maximã: 693 m. Nod hidrografic.
BOTANU → masivul deluros Dâlma – Capitolul Dealuri (D).
BRAN, Dealul lui Bran, masiv deluros în Subcarpaţii Olteniei, în partea de Est a Dealurilor Jiului, limitat de Depresiunea Târgu Jiu–Câmpu Mare, la Nord, râurile Gilort, la Est, şi Jiu, la Vest, alcãtuit din conglomerate, gresii, marne, argile şi nisipuri. Altitudinea maximã: 425 m. Zãcãminte de lignit (Rovinari) şi petrol (Ţicleni). Acoperit cu pãduri de gorun, carpen, cer şi gârniţã.
BREAZA, culme deluroasã în partea de Nord a Podişului Transilvaniei, cu orientare Est-Vest, delimitatã de Depresiunea Lãpuş, la Nord, pe care o dominã printr-un abrupt de 200–300 m, şi Dealurile Ciceului, la Sud. Altitudinea maximã: 974 m (vârful Breaza).
BUJORESCU, masiv deluros în partea de Nord Vest a Dealurilor Jiului, situat între râurile Tismana, la Nord, Jiu, la Est, şi Motru, la Vest, constituit predominant din marne, gresii, argile cu intercalaţii de lignit, nisipuri. Altitudinea maximã: 416 m. Importantã zonã carboniferã.
BUZĂU, Subcarpaţii Buzãului sau Dealurile Buzãului, subunitate a Subcarpaţilor de Curburã (Subcarpaţii Orientali) delimitatã de M-ţii Buzãului, la Nord-Nord Vest, râul Slãnic, la Est-Nord Est, Câmpia Românã, la Sud-Sud Est şi râul Teleajen, la Vest. Este constituitã dintr-o succesiune de masive deluroase (Dealurile Cornãţel, 827 m, Blidişel, 821 m, Dâlma sau Botanul, 801 m, Bocu, 809 m, Ciolanu, 753 m, Istriţa, 754 m, Pâclele, 598 m, Pripor, 823 m ş.a.), delimitate de vãi, bazinete şi culoare depresionare (Nişcov, Cislãu, Nehoiu, Lopãtari, Pârscov, Pãtârlagele etc.). Este o zonã intens populatã. Exploatãri de petrol, de gaze naturale şi de diatomit. Pomiculturã; viticulturã.