RĂBĂGANI, Dealurile Răbăganilor → Vălani, capitolul Dealuri (V).
RĂCHITAŞU, vârf în masivul deluros Reghiu (Subcarpaţii Vrancei), constituind altitudinea maximă a acestuia (867 m).
RĂCHITAŞU MARE, masiv deluros în partea de Nord Vest a Subcarpaţilor Vrancei, cu orientare Nord Vest-Sud Est, situat între văile râurilor Şuşiţa (la Nord) şi Putna (la Sud), alcătuit din gresii, marne nisipoase, şisturi argiloase, nisipuri etc. Apare în relief sub formă de hogback, cu povârnişuri prăpăstioase, care limitează spre Nord Est Depresiunea Vrancei. Altitudinea maximă: 927 m. Acoperit cu păduri de fag şi gorun.
RĂIUŢ, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, situat între văile râurilor Putna (la Nord) şi Milcov (la Sud), alcătuit din gresii, argile, marne nisipoase, nisipuri etc. Face parte din şirul dealurilor înalte care închid spre Est Depresiunea Vrancei. Altitudinea maximă: 960 m (vârful Răiuţ). Acoperit cu păduri de fag.
REGHIU, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, extins pe direcţie Sud Vest-Nord Est, între văile râurilor Milcov (la Est) şi Zăbala (la Vest), alcătuit din gresii, şisturi argiloase, marne ş.a. Altitudinea maximă: 867 m (vârful Răchitaşu). Acoperit cu păduri de fag. În perimetrul acestui masiv se află rezervaţia complexă (geologică, paleontologică şi floristică) Scruntaru (125 ha), ocrotită de lege din aprilie 1973, în cadrul căreia se evidenţiază un interesant relief ruiniform, dezvoltat pe gresii sarmaţiene (vârfuri conice, jgheaburi adânci, pereţi abrupţi etc.), bogate depozite fosilifere (lamelibranhiate, gasteropode) şi variate specii de plante, printre care: mojdreanul (Fraxinus ornus), jugastrul (Acer campestre), cătina (Hippophäe rhamnoides), sângerul (Cornus sanguinea), iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum), pelinul nemirositor (Artemisia campestris), lemnul râios (Evonymus verrucosa), inul sălbatic (Linum austriacum) ş.a.
REPEDEA, deal cu caracter structural, situat la marginea de Nord Est a Podişului Central Moldovenesc, la Sud Est de municipiul Iaşi, alcătuit dintr-o succesiune de straturi de argile, gresii şi calcare oolitice sarmaţiene. Spre Nord şi Vest este delimitat de cueste puternice, afectate de procese de alunecări de straturi. Altitudinea maximă: 416 m. Acoperit cu păduri de fag, stejar şi gorun şi parţial de livezi şi podgorii. A fost studiat din punct de vedere geologic de către Grigore Cobălcescu, în anul 1862, care a elaborat, cu această ocazie, prima lucrare geologică din România (Calcarul de la Răpidea). Importanţă turistică. Declarat monument al naturii în anul 1955. Cunoscut şi sub numele de Răpedea sau Răpidea.
REZ (sau DEALUL ARAMEI), masiv deluros în Subcarpaţii Transilvaniei, alcătuit din nisipuri, argile, conglomerate, tufuri andezitice, care străjuieşte (la Vest) Depresiunea Odorhei. Altitudinea maximă: 933 m (Vârful Aramei).
ROBAIA, masiv deluros în Subcarpaţii Vâlcii, constituind altitudinea maximă a acestora (871 m).
ROŞU, Dealul ~, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, delimitat de râurile Râmnic (Sud) şi Motnău (Nord şi Est), alcătuit din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, fliş bituminos cu gresie de Kliwa şi conglomerate. Altitudinea maximă: 944 m. Acoperit cu păduri de fag.
RUGETU, masiv deluros în Piemontul Olteţului, reprezentând altitudinea maximă a acestuia (549 m).
RUGINOASA, Colinele Ruginoasa-Strunga, zonă deluroasă în partea de Sud Est a Podişului Sucevei (parte componentă a Culmii Siretului), la Est de valea râului Siret, alcătuită din culmi prelungi, orientate Nord Vest-Sud Est, cu înălţimi în jur de 300 m, cu versante abrupte către Câmpia Moldovei. Colinele Ruginoasa-Strunga sunt constituite din roci aparţinând Sarmaţianului (argile marnoase, gresii, nisipuri, calcare oolitice) în care râurile şi-au săpat văi adânci, cu versante înclinate, afectate de procese erozionale şi alunecări de straturi. Zona colinară este dominată de numeroase vârfuri (Bobeica 373 m, Lampa 324 m, Movileni 334 m, Hândreşti 302 ş.a.) separate de şei (înşeuări), între care cele mai cunoscute sunt Ruginoasa 290 m, Heleşteni 290 m şi Strunga 280 m.