Dealuri (R)

RĂCHITAŞU MARE, masiv deluros în partea de NV a Subcarpaţilor Vrancei, cu orientare NV-SE, situat între Văile Şuşiţei (la N) şi Putnei (la S), alcătuit din gresii, marne nisipoase, şisturi argiloase, nisipuri etc. Apare în relief sub formă de hogback, cu povârnişuri prăpăstioase, care limitează spre NE Depr. Vrancei. Alt. max.: 927 m. Acoperit cu păduri de fag şi gorun.

RĂIUŢ, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, situat între văile râurilor Putna (la N) şi Milcov (la S), alcătuit din gresii, argile, marne nisipoase, nisipuri etc. Face parte din şirul dealurilor înalte care închid spre E Depr. Vrancei. Alt. max.: 960 m (vf. Răiuţ). Acoperit cu păduri de fag.

REGHIU, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, extins pe direcţie SV-NE, între văile râurilor Milcov (la E) şi Zăbala (la V), alcătuit din gresii, şisturi argiloase, marne ş.a. Alt. max.: 867 m (vf. Răchitaşu). Acoperit cu păduri de fag. În perimetrul acestui masiv se află rezervaţia complexă (geologică, paleontologică şi floristică) Scruntaru (125 ha), ocrotită din apr. 1973, în cadrul căreia se evidenţiază un interesant relief ruiniform, dezvoltat pe gresii sarmaţiene (vârfuri conice, jgheaburi adânci, pereţi abrupţi etc.), bogate depozite fosilifere (lamelibranhiate, gasteropode) şi variate specii de plante, printre care: mojdreanul (Fraxinus ornus), jugastrul (Acer campestre), cătina (Hippophäe rhamnoides), sângerul (Cornus sanguinea), iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum), pelinul nemirositor (Artemisia campestris), lemnul râios (Evonymus verrucosa), inul sălbatic (Linum austriacum) ş.a.

REPEDEA, deal cu caracter structural, situat la marginea de NE a Pod. Central Moldovenesc, la SE de municipiul Iaşi, alcătuit dintr-o succesiune de straturi de argile, gresii şi calcare oolitice sarmaţiene. Spre N şi V este delimitat de cueste puternice, afectate de procese de alunecări de straturi. Alt. max.: 416 m. Acoperit cu păduri de fag, stejar şi gorun şi parţial de livezi şi podgorii. A fost studiat din punct de vedere geologic de către Grigore Cobălcescu, în 1862, care a elaborat, cu această ocazie, prima lucrare geologică din România (Calcarul de la Răpidea). Importanţă turistică. Declarat monument al naturii (1955). Cunoscut şi sub numele de Răpedea sau Răpidea.

REZ (sau DEALUL ARAMEI), masiv deluros în Subcarpaţii Transilvaniei, alcătuit din nisipuri, argile, conglomerate, tufuri andezitice, care străjuieşte (la V) Depr. Odorhei. Alt. max.: 933 m (vf. Aramei).

ROBAIA, masiv deluros în Subcarpaţii Vâlcii, constituind alt. max. a acestora (871 m).

ROŞU, Dealul ~, masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, delimitat de râurile Râmnic (S) şi Motnău (N şi E), alcătuit din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, fliş bituminos cu gresie de Kliwa şi conglomerate. Alt. max.: 944 m. Acoperit cu păduri de fag.

RUGETU, masiv deluros în Piem. Olteţului, reprezentând alt. max. a acestuia (549 m).

RUGINOASA, Colinele Ruginoasa-Strunga, zonă deluroasă în SE Pod. Sucevei (parte componentă a Culmii Siretului), la E de valea Siretului, alcătuită din culmi prelungi, orientate NV-SE, cu înălţimi în jur de 300 m, cu versanţi abrupţi către Câmpia Moldovei. Colinele Ruginoasa-Strunga sunt constituite din roci aparţinând Sarmaţianului (argile marnoase, gresii, nisipuri, calcare oolitice) în care râurile şi-au săpat văi adânci, cu versanţi înclinaţi, afectaţi de procese erozionale şi alunecări de straturi. Zona colinară este dominată de numeroase vârfuri (Bobeica 373 m, Lampa 324 m, Movileni 334 m, Hândreşti 302 ş.a.) separate de şei (înşeuări), între care cele mai cunoscute sunt Ruginoasa 290 m, Heleşteni 290 m şi Strunga 280 m.