Defilee (C)

CAZANE, sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi (lung de 9 km), cuprins între localităţile Dubova şi Ogradena (azi strămutată în vatra com. Eşelniţa, din cauza creării lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I). Zona Cazanelor este formată din două sectoare: Cazanele Mari (4 km), între masivele Ciucarul Mare (318 m) şi Veliki Strbac (768 m), şi Cazanele Mici (5 km), între Ciucarul Mic (313 m) şi Mali Strbac (626 m). Aici valea Dunării şi lacul de acumulare se îngustează până la 180–250 m (în trecut fluviul se îngusta la 152 m), având de străbătut calcare dure, jurasice şi cretacice, ceea ce explică valea în chei, cu pereţi verticali, stâncoşi. Viteza de scurgere a apei în acest sector depăşeşte 5 m/s. Între Cazanele Mari şi Cazanele Mici se află bazinetul tectonic Dubova, de formă aproape circulară, care corespunde unor roci mai slabe (neogene). În porţiunile de chei sunt caracteristice marmitele laterale şi de fund, cu vârtejuri de ape. În zona Cazanelor Mari se află peşterile Gura Ponicovei şi Veterani. Rezervaţie naturală, complexă (215 ha), care cuprinde stâncile calcaroase ale masivelor Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic, pe care se dezvoltă o vegetaţie submediteraneană cu numeroase endemisme şi plante rare. Aici se întâlnesc stânjenelul balcanic (Iris reichenbachii), laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) etc. În zona Cazanelor Mici, între localităţile Eşelniţa şi Dubova, pe malul stâng al Dunării, în Golful Mraconia din apropierea municipiului Orşova, jud. Mehedinţi, se află Monumentul regelui dac Decebal (87-106 d.Hr.), realizat în perioada 1994-2004, din iniţiativa şi pe cheltuiala omului de afaceri şi istoric Iosif Constantin Drăgan (n. 1917 – m. 2008), de către o echipã de 11 alpinişti, coordonată de sculptorul Florin Cotarcea. Cei 11 alpinişti care au contribuit (împreună cu sculptorul Florin Cotarcea) la realizarea acestei opere monumentale sunt: Gheorghe Predoni, Ion Predoni, Rudolf Kocic, Petre Negoiţescu, Robert Torok, Darian Bãleanu, Kiss Cristinel, Pavel Boroancã, Bebe Pastiu, Petre Niţu şi Mircea Furlan. Chipul regelui dac Decebal, sculptat în stâncă este cea mai mare lucrare de acest gen din Europa, având 55 m înălţime, 25 m lăţime, 4,30 m lăţimea orbitelor ochilor, 7 m lungimea nasului, 4 m lăţimea nasului şi circa 5 m lăţimea gurii. La baza sculpturii s-a dăltuit în stâncă inscripţia “DECEBALUS REX – DRĂGAN FACIT”. Lucrarea este realizată în proporţie de 60% din cauza lipsei unei finanţări care să permită finalizarea acesteia, întrucât Iosif Constantin Drăgan a murit în anul 2008. Zonă turistică de mare pitoresc.

Chipul lui Decebal la Cazane
Chipul lui Decebal la Cazane (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)

COZIA, pas (300 m alt.) şi defileu situate pe cursul mijlociu al râului Olt, între confluenţa acestuia cu Lotru şi oraşul Călimăneşti; lungimea defileului: 14 km. În lungul defileului se desfăşoară o şosea modernizatã (pe dr. Oltului) şi o linie de cale ferată (pe stg. Oltului) care asigură legãtura între Sibiu şi Râmnicu Vâlcea. Pe malul drept al Oltului, la 1 km N de mănăstirea Cozia, în punctul „Cozia Veche”, săpăturile arheologice au scos la iveală (în 1966) o aşezare geto-dacică cu două niveluri de locuire (sec. 4 î.Hr.1 d.Hr.).