CAZANE, sector al defileului fluviului Dunărea la trecerea prin Carpaţii româneşti (lung de 9 km), cuprins între localităţile Dubova şi Ogradena (azi strămutată în vatra comunei Eşelniţa, din cauza creării lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I). Zona Cazanelor este formată din două sectoare: Cazanele Mari (4 km), între masivele Ciucarul Mare (318 m) şi Veliki Štrbac (768 m), şi Cazanele Mici (5 km), între Ciucarul Mic (313 m) şi Mali Štrbac (626 m). Aici valea Dunării şi lacul de acumulare se îngustează până la 180–250 m (în trecut fluviul se îngusta la 152 m), având de străbătut calcare dure, jurasice şi cretacice, ceea ce explică valea în chei, cu pereţi verticali, stâncoşi. Viteza de scurgere a apei în acest sector depăşeşte 5 m/s.
Între Cazanele Mari şi Cazanele Mici se află bazinetul tectonic Dubova, de formă aproape circulară, care corespunde unor roci mai slabe (neogene). În porţiunile de chei sunt caracteristice marmitele laterale şi de fund, cu vârtejuri de ape. În zona Cazanelor Mari se află peşterile Gura Ponicovei şi Veterani. Rezervaţie naturală, complexă (215 ha), care cuprinde stâncile calcaroase ale masivelor Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic, pe care se dezvoltă o vegetaţie submediteraneană cu numeroase endemisme şi plante rare. Aici se întâlnesc stânjenelul balcanic (Iris reichenbachii), laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) etc. În zona Cazanelor Mici, între localităţile Eşelniţa şi Dubova, pe malul stâng al Dunării, în Golful Mraconia din apropierea municipiului Orşova, judeţul Mehedinţi, se află Monumentul regelui dac Decebal (87-106 d.Hr.), realizat în perioada 1994-2004, din iniţiativa şi pe cheltuiala omului de afaceri şi istoric Iosif Constantin Drăgan (n. 1917 – m. 2008), de către o echipã de 11 alpinişti, coordonată de sculptorul Florin Cotarcea. Cei 11 alpinişti care au contribuit (împreună cu sculptorul Florin Cotarcea) la realizarea acestei opere monumentale sunt: Gheorghe Predoni, Ion Predoni, Rudolf Kocic, Petre Negoiţescu, Robert Torok, Darian Bãleanu, Kiss Cristinel, Pavel Boroancã, Bebe Pastiu, Petre Niţu şi Mircea Furlan. Chipul regelui dac Decebal, sculptat în stâncă este cea mai mare lucrare de acest gen din Europa, având 55 m înălţime, 25 m lăţime, 4,30 m lăţimea orbitelor ochilor, 7 m lungimea nasului, 4 m lăţimea nasului şi circa 5 m lăţimea gurii. La baza sculpturii s-a dăltuit în stâncă inscripţia “DECEBALUS REX – DRĂGAN FACIT”. Lucrarea este realizată în proporţie de 60% din cauza lipsei unei finanţări care să permită finalizarea acesteia, întrucât Iosif Constantin Drăgan a murit în anul 2008. Zonă turistică de mare pitoresc.
CEHEI – UILEACU ŞIMLEULUI, Defileul epigenetic ~, defileu în partea de Nord Vest a României, situat în zona de Vest-Nord Vest a judeţului Sălaj, pe cursul superior al râului Crasna, după ce acesta ocoleşte şi încătuşează Măgura Şimleului din Deaurile Silvaniei. Acest defileu, de origine epigenetică (proces prin care râul Crasna şi-a adâncit albia mai întâi în rocile friabile, moi, după care a reuşit să străpungă rocile mai dure din fundament), în lungime de circa 9 km, extins pe direcţie Sud – Nord, între Cehei – localitate componentă a oraşului Şimleu Silvaniei, în amonte, şi satul Uileacu Şimleului din comuna Măerişte, judeţul Sălaj, în aval, a fost sculptat de râul Crasna, de-a lungul erelor geologice, în şisturile cristaline ale Măgurii Simleului (597 m altitudine). Zonă turistică de tranzit prin care trec o şosea modernizată şi o linie de cale ferată care asigură legăturile rutieră şi feroviară între oraşul Şimleu Silvaniei şi municipiul Satu Mare, via Carei.
COZIA, defileu şi pas situate la 300 m altitudine, pe cursul mijlociu al râului Olt, între confluenţa acestuia cu Lotru şi oraşul Călimăneşti; lungimea defileului: 14 km. În lungul defileului se desfăşoară o şosea modernizatã, pe dreapta râului Olt, şi o linie de cale ferată pe stânga Oltului, care asigură legãtura dintre municipiile Sibiu (Transilvania) şi Râmnicu Vâlcea (Oltenia). Pe malul drept al Oltului, la un km Nord de mănăstirea Cozia, în punctul numit „Cozia Veche”, săpăturile arheologice au scos la iveală (în anul 1966) o aşezare geto-dacică cu două niveluri de locuire, datând din secolele 4 î.Hr.- 1 d.Hr.
CRUCEA, Defileul ~ → Toance, capitolul Defilee (T).