SĂLACEA-ROŞIORI, câmpie în partea de Nord Vest a României, reprezentând compartimentul de Sud Vest al Câmpiei Someşului, situată la Sud Est de Câmpia Ierului, de care se detaşează printr-o denivelare de 20–35 m. Se extinde sub forma unei fâşii înguste de 2–5 km, pe o distanţă de circa 40 km, având înfăţişarea unui şes înalt (150–180 m altitudine), slab fragmentat, cu soluri fertile, propice culturilor de cereale, plante tehnice şi de nutreţ etc.
SĂRATA, Câmpia Săratei, subunitate a Câmpiei Române, situată în partea central-nord-estică a acesteia, între văile râurilor Buzău (Est) şi Cricovu Sărat (Vest) şi Glacisul Istriţei (Nord-Nord Vest) şi Câmpia Bărăganului (Sud-Sud Est). Este o unitate de subsidenţă, formată din depozite aluvionare holocene, drenată de numeroase văi (Sărata, Năianca, Ghighiu, Bălana ş.a.), acoperită predominant cu soluri cernoziomice, propice culturilor agricole.
SĂRMAŞ, Câmpia colinară a Sărmaşului, subunitate a Podişului Transilvaniei, situată în partea de Sud-Sud Est Câmpiei Mureşene, la Nord şi Vest de valea râului Mureş, cuprinsă între Reghin şi Luduş. Relieful, cu altitudini de 400–600 m, suprapus în mare parte peste structuri de domuri, este format dintr-o succesiune de interfluvii prelungi, domoale, cu versante asimetrice, afectate de ravene şi alunecări de teren. Numeroasele râuri, care drenează câmpia (Lechinţa, Pârâu de Câmpie, Şesu, Bologa, Şar, Agriş ş.a.), prezintă văi largi, adâncite în depozitele predominant sarmaţiene (argile marnoase, nisipuri, tufuri), cu lunci extinse, în care se remarcă adesea procese de înmlăştinire. Structura în domuri determină prezenţa, aici, a unor însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate la Zau de Câmpie, Sărmăşel, Şincai, Bogata, Luduş, Ceuaşu de Câmpie, Râciu, Ulieş ş.a. Câmpia colinară a Sărmaşului cuprinde, la rândul, ei trei subunităţi: Colinele Mădăraşului (considerate de unii autori o subunitate aparte a Câmpiei Mureşene) între văile râurilor Agriş (la Nord-Nord Est), Mureş (Sud şi Est) şi Lechinţa (Vest), Colinele Comlodului, între râurile Lechinţa (Est) şi Pârâu de Câmpie (Vest), şi Colinele Luduşului, între Pârâu de Câmpie (Est) şi aliniamentul cursului inferior al Arieşului–Valea Florilor (Vest).
SĂVENI, Câmpia Săvenilor, câmpie deluroasă situată în partea central-nordică a Câmpiei Jijiei Superioare (Podişul Moldovei), la Nord de Dealurile Copalău– Cozancea, mărginită la Nord şi Nord Est de valea râului Prut, la Sud Est de Culmea Ripiceni– Stânca, iar la Vest de aria depresionară Dorohoi–Botoşani. Este străbătută de râul Başeu şi parţial de râul Jijia.
SOMEŞ, Câmpia Someşului, mare unitate de relief plat, uşor ondulat, parte componentă a Câmpiei de Vest, situată în extremitatea de Nord Vest a României, de o parte şi de alta a cursului inferior al râului Someş, între marginea apuseană a M-ţilor Oaş şi Gutâi (în Nord Est), Dealurile Codrului şi Crasnei (la Es şi Sud Est), valea râului Barcău (la Sud şi Sud Vest) şi graniţele cu Ungaria şi Ucraina (la Vest şi respectiv Nord Vest). Relieful, a cărui înălţime variază între 110 m (în Vest) şi 180 m (în Est), este reprezentat printr-o suită de glacisuri (în Sud Est) care alcătuiesc partea înaltă a acesteia, respectiv câmpiile Ardudului şi Tăşnadului, prin şesuri aluviale întinse şi joase (în partea de Vest), în cadrul cărora se conturează mici depresiuni mlăştinoase (apărute în zonele părăsite de râurile divagante) şi câmpuri mai înalte (interfluvii), acoperite cu loess sau nisipuri fine depuse de vânt (Câmpia Carei) şi prin lunci largi, însoţite de grinduri sau de diguri. Frecvenţa mare a râurilor care o traversează (densitatea: 1,1 km/km2) determină un exces de umiditate a solului, fapt care a impus executarea unor importante lucrări de hidroamelioraţii (desecări, drenări, sisteme de canale, lacuri piscicole etc.). Câmpia Someşului constituie o importantă zonă de culturi agricole (cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, legume, plante de nutreţ etc.). Câmpia Someşului are ca subdiviziuni: Câmpia joasă a Someşului, Câmpia Ardudului, Câmpia Tăşnadului, Câmpia Ierului, Câmpia Carei şi Câmpia Sălacea-Roşiori.
SOMEŞ, Câmpia joasă a Someşului, unitate joasă de relief, parte componentă a Câmpiei Someşului, situată în zona central-nordică a acesteia, de o parte şi de alta a râului Someş, între râul Crasna (la Sud Vest), hotarele cu Ungaria şi Ucraina (la Vest şi Nord Vest), M-ţii Oaş-Gutâi (la Nord Est) şi Câmpia Ardudului (la Est şi Sud Est). Constituită din mâluri, argile, nisipuri şi pietrişuri.