Câmpii (P)

PITEŞTI, Câmpia Piteştiului sau Câmpia înaltă a Piteştiului, unitate de câmpie, situată în partea central-nordică a Câmpiei Române, între Piemontul Cotmeana (la Vest), Dealurile Argeşului (la Nord), Piemontul Cândeşti (la Est) şi Câmpia Găvanu-Burdea (la Sud). Este o câmpie înaltă, piemontană, în formă de evantai, alcătuită din poduri de terase ale căror altitudini descresc de la 278 m în Nord la 180 m în Sud, la contactul cu Câmpia Găvanu-Burdea. Este acoperită, predominant, cu soluri argilo-iluviale podzolice şi pseudogleice, cu petice de soluri brun-roşcate şi brun-roşcate podzolice. Este puternic fragmentată de cursurile superioare ale râurilor Cotmeana, Teleorman, Dâmbovnic, Mozacu, Neajlov ş.a.

PLOIEŞTI, Câmpia Ploieştiului, câmpie piemontană înaltă, parte componentă a Câmpiei Române, extinsă în partea de Nord a acesteia şi la Sud de dealurile subcarpatice de pe aliniamentul Băicoi–Boldeşti-Scăeni– Urlaţi, între râurile Cricov şi Ialomiţa (la Vest) şi Cricovu Sărat (la Est). Câmpia Ploieştiului este de fapt un mare şi vechi con de dejecţie al râului Prahova, bine individualizat, cu terase convergente spre aval, desfăşurat cu precădere pe stânga văii râului Prahova. Altitudinile scad de la 280 m în Nord la 100 m în Sud. Sub solurile brune şi brun-roşcate, cu grosimi de 30–60 cm, care acoperă în cea mai mare parte Câmpia Ploieştiului, se află un strat gros de prundişuri, care atinge în unele zone 80 m (zona Buda). Vegetaţia naturală este formată din pâlcuri de păduri alcătuite din stejar pedunculat (Quercus robur) în amestec cu carpen (Carpinus betulus) şi tei (Tillia tomentosa), restul terenurilor fiind ocupate de culturi agricole.