Câmpii (V)

VINGA, Câmpia Vingăi, subunitate a Câmpiei de Vest, situată la S de valea inf. a Mureşului, la contactul cu Pod. Lipovei (în E, în cadrul căruia pătrunde sub forma unor mici golfuri), cu Câmpiile Lugojului şi Timişului (în S) şi cu Câmpia Mureşului (în V). Are caraterul unei câmpii piemontane, formată din conurile aluviale ale Mureşului, acoperită cu o cuvertură de loess şi fragmentată de numeroase văi, puţin adânci (10–20 m sub nivelul interfluviilor largi şi netede). Este o câmpie înaltă ce urcă în pante domoale de la 100–110 m (în V) până la 170–180 (în E), la contactul cu Pod. Lipovei. Zonă cerealieră şi viticolă. Zăcăminte de petrol şi gaze naturale.

VLAŞCA, denumirea sub care era cunoscută în secolele trecute întinsa regiune de şes din partea central-estică a Câmpiei Române, care se extindea între aliniamentul comunelor Oarja şi Căteasca din jud. Argeş (în N) şi Dunăre (la S-SE) şi între râul Cotmeana (la V) şi zona situată la N-NE de Bucureşti (până aproape de râul Ialomiţa) la E. Această vastă regiune (care ocupa Câmpia Piteştiului şi porţiuni din Câmpiile Găvanu-Burdea, Burnas şi Vlăsia), numită în trecut de bătrânii locului Ţara Vlasilor sau Vlaşca (vlasi fiind o variantă de nume atribuită vlahilor), se suprapunea peste arealele ocupate în secolele trecute de imenşii Codrii ai Vlăsiei, care formau un tot unitar numit Vlăsia. Până în sept. 1950, pe o porţiune din această zonă a existat jud. Vlaşca, cu reşed. la Giurgiu, care ocupa o supr. de 4 494 km2 şi includea 5 plăşi şi 237 sate.

VLĂSIA, Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române, situată în partea centrală a acesteia, între valea inf. a Argeşului (la SV şi S), câmpiile Titu şi Gherghiţei (la NV şi N), cursul mijlociu al Ialomiţei (la NE) şi Câmpia Bărăganului Mostiştei (la E şi SE), drenată pe direcţie NV-SE de râurile Dâmboviţa şi Colentina. Face parte din categoria câmpiilor tabulare, cu interfluvii largi şi  Jijiei Superioare, pe râul Başeu; 3 178 loc. (1 ian. 2011): 1 570 de sex masc. şi 1 608 fem. Fabrică de caşcaval. Producţie de ţiglă, dale din beton pentru pavaje, de bolţari ş.a. Morărit. Creşterea bovinelor, ovinelor. Viticultură. În satul Vlăsineşti, menţionat documentar, prima oară, în 1446, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din anul 1800 a marelui logofăt Anastase Başotă, reparată în 1928.