Date generale
Oraşul Piatra-Olt se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Oltenia, în zona de Vest-Sud Vest a judeţului Olt, în partea de Nord a Câmpiei Romanaţi, la intersecţia paralelei de 44º21’37” latitudine nordică cu meridianul de 24º17′ 39” longitudine estică, la 13 km Sud Vest de municipiul Slatina. Din punct de vedere demografic, Piatra-Olt face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 6 390 loc. (1 ian. 2019), din care 3 229 loc. de sex masc. şi 3 161 fem. Supr.: 76,8 km2, din care 6,0 km2 în intravilan; densitatea: 1 065 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 299 loc., 5 356 de persoane erau români (85,0%), 424 rromi (6,7%) şi 519 loc. (8,3%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 659 de ortodocşi (89,8%), 91 adventişti de ziua a şaptea (1,4%) şi 549 loc. (8,8%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, creştini după evanghelie, penticostali, reformaţi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Important nod de cale ferată, situat la intersecţia a 4 linii de cale ferată, care converg dinspre Craiova, Râmnicu Vâlcea, Caracal şi Piteşti, cu o gară inaugurată în 1872 şi o staţie de triaj, inaugurată la 5 ian. 1875. Depou de locomotive şi vagoane. Zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Ateliere de verificat şi reparat vagoanele de cale ferată. Producţie de mobilă, de confecţii metalice şi textile, de prefabricate din beton şi de produse alim. Ferme de creştere a porcinelor şi ovinelor. Piscicultură. Pomicultură. Muzeu cu colecţii de istorie şi etnografie, inaugurat în anul 1998. Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1959, azi cu peste 18 000 de volume.
Istoric
În arealul satului Enoşeşti au fost descoperite urmele unui castru roman şi ale unei aşezări civile romane, datând din secolele 2–3, care şi-au luat numele Acidava de la aşezarea dacică omonimă (neidentificată încă pe teren). Fortificaţia romană, înconjurată iniţial cu un vallum (brazdă de pământ întărită cu lemne sau pietre) şi cu şanţ, a fost ridicată în timpul cuceririi Daciei de către romani, transformată ulterior într-un castru cu zid din cărămidă gros de c. 1,90 m. Castrul, de formă pătrată (60 x 60 m), construit se pare de Cohors I Flavia Commagenorum, a făcut parte din sistemul roman de fortificaţii numit Limes Alutanus, construit de împăratul roman Traian şi desăvârşit de împăratul Hadrian, limes care se desfăşura pe c. 260 km lungime, între Caput Stenarum (azi Boiţa) la Nord, la intrarea râului Olt în defileul carpatic, şi „Cetatea Verdea” în Sud (un ostrov pe Dunăre, azi dispărut), la Sud Vest de com. Islaz, jud. Teleorman. Castrul roman Acidava apare menţionat documentar în Tabula Peutingeriana, în care se specifică faptul că acesta se afla la 13 000 de paşi spre Nord de Romula (fosta reşedinţă a Daciei Malvensis, azi satul Reşca din com. Dobrosloveni, jud. Olt), pe drumul roman care se afla pe malul drept al râului Olt, construit în secolul 2 d.Hr. de legiunea Cohors I Flavia Commagenorum. În perimetrul castrului şi a aşezării civile romane a fost descoperit (în 1913) un tezaur monetar, alcătuit din 152 de denari, emişi în perioada de la Domiţian (81–96) până la Caracalla (198–217), iar săpăturile arheologice începute în anul 1981 şi continuate după anul 1990 au scos la iveală fragmente de vase ceramice, cărămizi, ţigle, olane, un vas dacic cu brâuri alveolare, un castron din pastă fină, de culoare roşietică, un pieptene din os, o monedă din bronz cu efigia împăratului Traian pe avers, urmele unui cuptor de ars vase ceramice ş.a. Numele localitaţii Piatra-Olt derivă de la toponimul Piatra care denumea drumul roman construit din piatră, care trecea pe aici. În a doua jumătate a sec. 19, când s-a construit calea ferată, numelui Piatra i s-a adăugat acela de Olt pentru a nu se face confuzie cu alte localităţi din ţară care purtau numele „Piatra”. Localitatea Piatra-Olt apare menţionată documentar ca sat, la 14 apr. 1529, cu numele Piatra, într-un act al lui Pârvu, marele ban al Craiovei, prin care acesta dăruia mănăstirii Tismana mai multe bunuri, între care şi satul Piatra. Com. Piatra-Olt a fost declarată oraş la 18 apr. 1989, în prezent având în subordine ad-tivă 5 sate: Bistriţa Nouă (atestat documentar în 1835 cu numele Fleştenoage), Criva de Jos (atestat documentar la 16 sept. 1519), Criva de Sus, Enoşeşti (menţionat ca sat în 1814 şi ca o comună rurală la 31 mart.1864, cu numele Ienuşeşti şi uneori Ienoşeşti) şi Piatra (atestat documentar în 1529).
Monumente
În oraşul Piatra-Olt se află biserica “Sfântul Ioan Botezătorul”, construită la începutul secolului 21 şi sfinţită la 21 nov. 2015, şi biserica greco-catolică “Schimbarea la Faţă”, iar în satul Criva de Jos există biserica „Sfântul Nicolae”, declarată monument istoric, construită în anii 1862-1863, cu picturi murale interioare originare, restaurate în 1955 de pictorul Ilie Florescu. Biserica a fost reparată în anii 1988-1989, după stricăciunile provocate de cutremurul din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, restaurată în 2007-2008 şi resfinţită la 2 nov. 2008; în satul Enoşeşti se află cula “Călăţeanu”, construită la sfârşitul secolului 18 si începutul sec. 19, de boierul Călăţeanu (stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu), cu pivniţă mare, boltită, parter, un etaj şi mansardă şi două terase cu verandă, iar în oraşul Piatra-Olt există conacul „Ionel Marian” (începutul sec. 20).