Ardud

Versiunea in limba engleză (English)

Date generale

Oraşul Ardud se află în jud. Satu Mare, în Câmpia Ardudului, la poalele Dealurilor Codrului, la 131 m alt., pe Pârâu Sărat, la intersecţia paralelei de 47°38’00” latitudine nordică cu meridianul de 22°53’00” longitudine estică, la 20 km Sud de municipiul Satu Mare; 7 514 loc. (1 ian. 2019), din care 3 705 loc. de sex masc. şi 3 809 fem. Supr.: 142,4 km2, din care 9,9 km2 în intravilan; densitatea: 759 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 231 de loc., 3 449 de persoane erau români (55,4%), 1 092 maghiari (17,5%), 956 rromi (15,3%), 279 germani (4,5%) şi 455 loc. (7,3%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 2 453 ortodocşi (39,4%), 1 987 romano-catolici (31,9%), 641 greco-catolici (10,3%), 356 penticostali (5,7%), 200 reformaţi (3,2%), 136 baptişti (2,2%) şi 458 loc. (7,3%) aparţineau altor confesiuni (unitrieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Aeroport internaţional care deserveşte municipiul Satu Mare. Staţie de c.f. Expl. şi prelucr. lemnului (mobilă). Produse textile şi alim. Centru viticol.

Istoric

În arealul oraşului Ardud au fost descoperite vestigii neolitice (topoare din piatră, şlefuite) şi din Epoca bronzului (topoare din bronz). Localitatea apare menţionatã documentar, prima oarã, în 1215, cu numele Herdeud, iar apoi în 1231 cu denumirea de Silva Ardud. În 1369 a căpătat statut de oraş de câmpie, iar între 1378 şi 1392 este amintit ca district compus din zece sate româneşti. În 1726, în această localitate s-au stabilit 44 de familii de germani venite din Suabia, cãrora românii le-au spus şvabi, iar în 1768 devenise oraş şvăbesc cu numele Erdeed. În 1828 şi 1851, aşezarea apare în documente cu toponimul Erdőd, în 1917 cu denumirile Erdeud şi Arded, iar dupã 1918 cu numele actual (Ardud). Fosta comunã Ardud a fost trecută în categoria oraşelor la 7 apr. 2004 şi are în subordine administrativã localitatea componentã Mădăras şi satele Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăuşa şi Sărătura.

Monumente

Cetatea medievalã, de plan poligonal, întăritã la colţuri cu bastioane, a cărei construcţie a fost începută la 8 apr. 1481 de cãtre nobilul Bartolomeu Dragfi (devenit voievod al Transilvaniei în anii 1493-1499) şi s-a continuat pe o perioadă îndelungată. Pe locul acestei cetăţi medievale, nobilul Alexandru Károlyi a construit, în 1730, un castel-cetate, în stil neogotic, străjuit de un turn circular, masiv, refăcut în 1893–1896, cãzute ulterior în ruină şi restaurate în anii 2013-2016; biserica romano-catolică având hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost zidită în perioada 1482–1515 (refăcută în 1860, în stil gotic, dupã cutremurul din 11 ian. 1838 şi restauratã în 1959); biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (1936-1946); biserica greco-catolică având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anii 2000-2010; în satul Mădăras se află biserica având hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” , datând din anul 1832.

About

The town of Ardud is located in Satu Mare County, in the Ardudului Plain, at the foot of the Codrului Hills, at 131 m alt., On Pârâu Sărat, at the intersection of the parallel of 47 ° 38’00 “northern latitude with the meridian of 22 ° 53’00 eastern longitude, 20 km south of Satu Mare; 7,514 loc. (Jan. 1, 2019), of which 3,705 seats. of male sex. and 3,809 fem. Area: 142.4 km2, of which 9.9 km2 in urban areas; density: 759 inhabitants / km2. At the population census from 20-31 oct. In 2011, out of the total of 6,231 inhabitants, 3,449 people were Romanians (55.4%), 1,092 Hungarians (17.5%), 956 Roma (15.3%), 279 Germans (4.5% ) and 455 place. (7.3%) belonged to other ethnic groups. From a confessional point of view, 2,453 Orthodox (39.4%), 1,987 Roman Catholics (31.9%), 641 Greek Catholics (10.3%), and 356 Pentecostals registered at the same census. , 7%), 200 Reformed (3.2%), 136 Baptists (2.2%) and 458 places. (7.3%) belonged to other denominations (Unitarians, etc.), were atheists, without religion or with undeclared religion. International airport serving Satu Mare. C.f. Expl. and processing. wood (furniture). Textiles and food. Wine center.

History

Neolithic vestiges (stone axes, polished) and Bronze Age (bronze axes) have been discovered in the Ardud area. The town is mentioned in the documentary, first in 1215, with the name of Herdeud, and then in 1231 with the name of Silva Ardud. In 1369 it acquired the status of a plain town, and between 1378 and 1392 it is mentioned as a district composed of ten Romanian villages. In 1726, 44 German families from Swabia settled in this locality, which the Romanians called Swabians, and in 1768 it became a Swabian town named Erdeed. In 1828 and 1851, the settlement appears in documents with the toponym Erdőd, in 1917 with the names Erdeud and Arded, and after 1918 with the current name (Ardud). The former Ardud commune was transferred to the category of cities on April 7. 2004 and has under administrative subordination the component locality Mădăras and the villages Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăuşa and Sărătura.

Monuments

The medieval fortress, with a polygonal plan, fortified at the corners with bastions, the construction of which was started on April 8. 1481 by the nobleman Bartolomeu Dragfi (who became voivode of Transylvania in 1493-1499) and continued for a long time. On the site of this medieval fortress, the nobleman Alexandru Károlyi built, in 1730, a castle-fortress, in neo-Gothic style, guarded by a massive circular tower, rebuilt in 1893–1896, which later fell into ruin and was restored in 2013-2016; the Roman Catholic Church dedicated to the Assumption of the Blessed Virgin Mary was built between 1482 and 1515 (rebuilt in 1860, in Gothic style, after the earthquake of January 11, 1838 and restored in 1959); the Orthodox Church dedicated to the Assumption of the Blessed Virgin Mary (1936-1946); the Greek Catholic church dedicated to the “Assumption”, built in the years 2000-2010; In the village of Madaras is the church dedicated to the “Holy Archangels Michael and Gabriel”, dating from 1832.

Back to Romanian version