Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Anina se află în partea de Sud Vest a României, în provincia istorică Banat, în zona de Vest a judeţului Caraş-Severin, la poalele M-ţilor Aninei, la 645–780 m alt., la intersecţia paralelei de 45°05’30” latitudine nordică cu meridianul de 21°51’12” longitudine estică, la 34 km Sud de municipiul Reşiţa. Din punct de vedere demografic, Anina face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 059 loc. (1 ian. 2019), din care 4 582 loc. de sex masc. şi 4 477 fem. Supr.: 145,5 km2, din care 6,7 km2 în intravilan; densitatea: 1 352 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 7 485 loc., 6 030 de persoane erau români (80,6%), 423 germani (5,7%), 204 rromi (2,7%), 99 maghiari (1,3%) şi 729 loc. (9,7%) aparţineau altor etnii (cehi, sârbi, ucraineni, croaţi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 223 ortodocşi (69,8%), 867 romano-catolici (11,6%) 401 penticostali (5,4%), 258 baptişti (3,4%) şi 736 loc. (9,8%) aparţineau altor confesiuni (evanghelici, reformaţi, creştini după evanghelie, adventişti de ziua şaptea, greco-catolici, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã, inaugurată la 15 decembrie 1863, cu o gară declarată monument istoric. Linia de cale ferată cu ecartament îngust (760 mm), pe care circulă trenuleţul numit local “mocăniţă”, dintre Anina şi Oraviţa a fost construită în perioada 1856 – 15 august 1863, în lungime de 33,40 km, în continuarea liniei de cale feratã dintre Baziaş şi Oraviţa, via satul Iam din comuna Berlişte şi comuna Răcăşdia, judeţul Caraş-Severin, construitã între anii 1846 şi 1854, în lungime de 34,50 km, fiind prima linie de cale feratã de pe teritoriul României. Întregul parcurs al liniei de cale feratã dintre Anina şi Oraviţa, azi declaratã monument istoric, strãbate 14 tuneluri, dintre care cele mai lungi sunt Polom (990 m), Gârlişte (660 m), Maniel (298 m), Sailer (230 m), Gohlob (112 m), 89 de poduri şi 30 de viaducte (Berlişte, 130 m, Maidan, 115 m ş.a.). Trenuleţul care circulă pe această linie îngustă, numit local “mocăniţă”, este compus dintr-o locomotivă cu aburi, de mici dimensiuni, şi din vagonete de clasă sau vagonete-terasă, destinate turiştilor, şi din vagonete de tip platforme, folosite pentru transportul buştenilor. Exploatãrile de huilă, începute în anul 1792, au fost întrerupte definitiv în febr. 2006; azi se fac doar exploatãri de calcar şi de argilã. Termocentrala construitã în perioada 15 ian. 1977 – 21 nov. 1988 pe baza folosirii şisturilor bituminoase, exploatate local, a funcţionat doar 17 luni de la pornirea ei (iul. 1988–nov. 1989), din cauza slabei puteri calorice a acestor şisturi bituminoase. Centru metalurgic (din 1850, falimentat la sf. sec. 20). Producţie de mobilă şi cherestea, de cărămidã şi ţiglă, de confecţii, tricotaje şi de produse alim. Muzeul „Farmacia Steierdorf”. Muzeu de istorie. Spital, inaugurat la 7 sept. 1913.
Istoric
În perimetrul oraşului Anina au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului (în special fragmente de vase ceramice), iar în anul 2002, în Peştera cu oase de lângă Anina, au fost găsite rămăşite de oase ale omului primitiv, cu o vechime de 40 000 de ani. Localit. a fost întemeiată la 24 iun. 1773 prin stabilirea aici a unor familii de muncitori forestieri, aduşi din Styria (Austria), specializaţi în fabricarea mangalului necesar metalurgiei de la Oraviţa şi care au numit aşezarea Steierer Dorf (ulterior Steierdorf). În 1790, localnicul Mathias Hammer a gãsit, din întâmplare, o bucată de cărbune superior (huilă) într-o pădure de anini (de la care se presupune că a derivat ulterior numele Anina), fapt ce a determinat ca lângă localit. Steierer Dorf, să ia naştere şi să se dezvolte rapid aşezarea carboniferă Anina. În scurt timp, Anina a devenit cea mai importantă localit. carboniferă, denumită de localnici Steierdorf (de la 1 nov. 1859), iar mai târziu Steierdorf-Anina – nume păstrat până în 1952, când aşezarea a fost declarată oraş, cu numele de Anina. Localitatea a fost mistuită, în mare parte, de incendiul din 28 iul. 1880 şi afectată grav de inundaţiile din 13 iunie 1910.
Monumente
Biserica romano-catolică din oraşul Anina (1901) şi biserica romano-catolicã din cartierul Steierdorf, datând din 1786 şi refacută integral în anii 1872-1873; biserica ortodoxă “Sfãnta Treime”, sfinţită în 1873; biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” construită, cu întreruperi, în perioada 1908–1939, pictată în 1938-1939 de Ioachim Miloia şi repictată în anii 2004-2008, sfinţitã la 21 mai 2009; catedrala ortodoxă cu dublu hram – „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ilie”, zidită în anii 2006–2009; gara feroviară (1863); biserica ortodoxă sârbã, datând din anul 1774; biserica din lemn cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, din cartierul Celnic, construită în anii 2010-2011; clădirea Primăriei (1854), azi hotel; clădirea fostului cazinou, azi Casa de culturã (1920-1922); clădirea fostului sanatoriu (1893-1895). Centru turistic şi punct de plecare spre Peştera Buhui, Cheile Minişului cu cascada Bigăr ş.a.
About
The town of Anina is located in the South West of Romania, in the historical province of Banat, in the western part of Caraş-Severin County, at the foot of the Anina Mountains, at 645–780 m alt., At the intersection of the parallel 45°05’30” North with the meridian of 21°51’12” East longitude, 34 km South of Reşiţa. In terms of demographics, Anina belongs to the category of small towns, with a population of 9,059 inhabitants (as of January 1, 2019), of which 4,582 males and 4,477 females. Area: 145.5 km2, of which 6.7 km2 in urban areas; density: 1,352 inhabitants/km2. At the population census from 20-31 October 2011, out of the 7,485 inhabitants, 6,030 people were Romanians (80.6%), 423 Germans (5.7%), 204 Roma (2.7%), 99 Hungarians (1.3%) and 729 inhabitants (9.7%) belonged to other ethnic groups (Czechs, Serbs, Ukrainians, Croats, etc.). From a confessional point of view, at the same census were registered 5,233 Orthodox (69.8%), 867 Roman Catholics (11.6%), 401 Pentecostals (5.4%), and 258 Baptists (3.4%), and 736 inhabitants (9.8%) belonged to other denominations (evangelicals, Reformed, Christians after the gospel, Seventh-day Adventists, Greek Catholics, Lutherans, etc.), were atheists, without religion or with undeclared religion. Railway station, inaugurated on December 15, 1863, with a train station declared a historical monument. The narrow-gauge railway line (“mocăniţa”) between Anina and Oraviţa was built between 1860 and August 15, 1863, with a length of 33.4 km, an extension of the railway line between Baziaş and Oraviţa, via the village of Iam in Berlişte commune and Răcăşdia commune, Caraş-Severin county, built between 1846 and 1854, with a leght of 34.5 km, being the first railway line on the Romanian territory. The entire route of the railway line between Anina and Oraviţa, today declared a historical monument, crosses 15 tunnels, of which the longest are Polom (990 m), Gârlişte (660 m), Maniel (298 m), Sailer (230 m) , Gohlob (112 m), 89 bridges and 30 viaducts (Berlişte, 130 m, Maidan, 115 m, etc.). Coal mining, which began in 1792, was definitively discontinued in February 2006; today only limestone and clay are mined. Thermal power plant built between January 15, 1977 – November 21, 1988, based on the use of locally exploited bituminous shales; it operated only 17 months after its inception (July 1988 – November 1989), due to the low calorific value of these bituminous shales. Metallurgical center (from 1850, bankrupt at the end of the 20th century). Production of furniture and timber, brick and tile, garments, knitwear and food products. “Steierdorf Pharmacy” Museum. History Museum. Hospital, inaugurated on September 7.
History
Artifacts from the Bronze Age (especially fragments of pottery) were discovered in the perimeter of the city of Anina, and in 2002, in the “Bone Cave” near Anina, the bones of a primitive man, with an age of 40,000, were found. The settlement was founded on June 24, 1773 by the establishment here of some families of forest workers, brought from Styria (Austria), specialized in the manufacture of the charcoal necessary for the metallurgy from Oraviţa and who named the settlement Steierer Dorf (later Steierdorf). In 1790, the local Mathias Hammer found, by chance, a piece of superior quality coal in a forest of black alders (“anini”) (from which it is supposed that he later derived the name Anina), which triggered the birth and rapid development of the Anina coal miners settlement near the locality Steierer Dorf. In a short time, Anina became the most important coal miners settlement, named by the locals Steierdorf (from Nov. 1, 1859), and later Steierdorf-Anina – name kept until 1952, when the settlement was declared a city, named Anina. The town was largely destroyed by the July 28 fire. 1880 and severely affected by the floods of June 13, 1910.
Monuments
The Roman Catholic Church in Anina (1901) and the Roman Catholic Church in the Steierdorf district, dating from 1786 and completely rebuilt in 1872-1873; the “Holy Trinity” Orthodox Church, consecrated in 1873; the orthodox church dedicated to the “Holy Emperors Constantine and Helen” built, with interruptions, between 1908–1939, painted in 1938-1939 by Ioachim Miloia and repainted in 2004-2008, consecrated on May 21, 2009; the double-feast day Orthodox cathedral – “Resurrection of the Lord” and “Saint Elijah”, built in 2006-2009; railway station (1863); the Serbian Orthodox Church, dating from 1774; the wooden church dedicated to the Nativity of the Mother of God, in the Celnic district, built in 2010-2011; City Hall building (1854), now a hotel; the building of the former casino, today the House of Culture (1920-1922); the former sanatorium building (1893-1895). Tourist center and starting point to Buhui Cave, Cheile Minişului with Bigăr waterfall and others.
Back to Romanian version