Amara

Date generale

Oraşul Amara se află situat în partea central-estică a jud. Ialomiţa, în Câmpia Bărăganului, la 30 m alt., pe malul de NV al lacului omonim, la intersecţia paralelei de 44°37’12” latitudine nordică cu meridianul de 27°19’12” longitudine estică, la 9 km NV de municipiul Slobozia; 7 889 loc. (1 ian. 2019), din care 3 930 loc. de sex masc. şi 3 959 fem. Supr.: 70,3 km2, din care 5,9 km2 în intravilan; densitatea: 1 337 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 345 de loc., 6 982 de persoane erau români (95,1%), 30 rromi (0,4%) şi 333 loc. (4,5)%) aparţineau altor etnii (ruşi-lipoveni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 991 ortodocşi (95,2%), 13 penticostali (0,2%) şi 341 loc. (4,6%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Expl de gaze naturale. Produse de panificaţie. Culturi de cereale, sfeclã de zahãr, floarea-soarelui etc. Amara este o renumitã staţiune balneoclimatericã de interes naţional, cu funcţionare permanentã, cu climat continental de câmpie, cu veri cãlduroase, uneori toride (temp. medie a lunii iulie este de 22°C) şi ierni friguroase (media termicã a lunii ianuarie este de -3°C). Temperatura medie anualã este 10,3°C, iar vânturile predominante bat dinspre NE. Amara este cunoscutã pentru valoarea curativã a apei lacului Amara (156 ha; 4 km lungime şi 200-800 m lãţime) şi a nãmolului sapropelic de pe fundul lacului, folosite încã din a doua jumãtate a secolului 19, fiind asemãnãtoare cu calitãţile celor de la Techirghiol ( şi lacul Amara). Primele analize chimice ale apei şi nãmolului lacului au fost fãcute de chimistul român Petru Poni în 1887, iar în 1892 a fost înfiinţat un serviciu al bãilor pentru exploatarea instalaţiilor de bãi calde în vane. În anul 1905 a fost datã în folosinţã prima instalaţie publicã de bãi calde în vane. În prezent, staţiunea Amara dispune de un complex balnear, format din douã hoteluri, complet renovate, cu instalaţii moderne de tratament. Staţiunea Amara este recomandatã pentru tratarea afecţiunilor reumatismale degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze), inflamatorii şi abarticulare, a afecţiunilor neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, endocrine, a bolilor profesionale, a sechelelor posttraumatice ş.a. Tabarã pentru copii, inauguratã în anul 1975, cu o capacitate de 110 locuri. Parc dendrologic (150 ha). Complexul turistic “Hermes”.

Istoric

În perimetrul oraşului Amara au fost descoperite vestigii neolitice (în special fragmente de vase ceramice), aparţinând culturii Boian (milen. 4 i.Hr.). In anii 1857-1859 şi 1864-1866, în aceastã regiune s-au stabilit mai multe familii de mocani (oieri) veniţi din zonele Fãgãraşului şi Muscelului, care au întemeiat un cătun cu numele Băşica Galbenã sau Movila Galbenă. În perioada 1879-1882, tinerii cãsãtoriţi şi cei care au participat la Rãzboiul de Independenţã din 1877-1878, au fost împroprietãriţi cu pãmânt agricol, la locuitorii existenţi la acea datã adãugându-se şi alte 300 de familii venite din judeţele Buzău, Ialomiţa şi Prahova. În anul 1903, Amara era o comunã ruralã care avea în subordine administrativã satul Motâlva, atestat documentar în anul 1684. În prezent, orasul Amara are în subordine administrativã localitatea componentã Amara Nouă. La 29 oct. 1977, satul Motâlva, atestat documentar în anul 1684, care aparţinea de comuna Amara, a fost desfiinţat şi înglobat în satul Amara, reşedinţa com. Amara, azi fiind cartier al oraşului Amara, care are acest statut din 7 aprilie 2004.

Monumente

Biserica “Sfântul Nicolae”, construitã în perioada 1893-1895, cu picturi murale originare executate de Constantin (Costicã) Georgescu, restauratã în anii 1993-1995; biserica având dublu hram – “Schimbarea la Faţã” şi “Sfântul Antonie cel Mare”, ziditã în perioada 19 sept. 1995 – 8 sept. 2002; schitul “Sfântul Gheorghe” (de cãlugari), situat la 3 km de oraş, întemeiat în anul 2002, cu biserica având hramul “Sfantul Gheorghe”, ziditã în perioada 2003-2016 şi sfinţitã la 22-23 aug. 2016.