CARAORMAN, Pădurea ~, pădure relictă de stejari (Quercus robur), situată pe grindul Caraorman, în care vegeteazã şi unele elemente sudice: frasinul cu frunză îngustã (Fraxinus angustifolia), frasinul pufos (Fraxinus pallisae), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), dar şi esenţe moi (Populus alba, Populus tremula, Populus canescens). Suprafaţa: 2 250 ha. În interiorul ei se remarcã un numãr mare de arbuşti, printre care porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanguinea), pãducel (Crataegus monogyna), mãceş (Rosa canina) etc.) şi plante agăţãtoare, între care se evidenţiazã un exemplar de iederã (Hedera helix) cu diametrul tulpinei de 22 cm. Aici cuibăresc numeroase păsări ocrotite. În anul 1940 a fost declarată monument al naturii şi zonă strict protejată.
CĂLDĂRUŞANI, pădure de tip şleau, situatã pe teritoriul comunei Grădiştea. judeţul Ilfov, extinsã pe o suprafaţã de 468 ha, formată predominant din stejar (Quercus robur), în amestec cu cer (Quercus cerris), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), gârniţă (Quercus frainetto), arţar tătărăsc (Acer tataricum) ş.a., reprezentând un rest din vechii Codrii ai Vlãsiei. În interiorul ei se dezvoltã un abundent strat de arbuşti, printre care: sânger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), şi un variat covor vegetal, printre care brebenei (Corydalis solida), brânduşe galbene (Crocus moesiacus), viorele (Scilla bifolia), frãguţe (Adoxa moschatellina), ghiocei (Galanthus nivalis) etc. În cadrul acestei pãduri a fost înfiinţatã (în anul 1954) rezervaţia forestierã Cãldãruşani (125 ha).
CRASNA, pădure situată lângă satul Crasna, comuna Albeşti, judeţul Vaslui, unde, la 5–6 septembrie 1450, oastea lui Bogdan II, domn al Moldovei, a înfrânt oastea polonã invadatoare care urmãrea sã-l reînscãuneze ca domn pe Alexãndrel, refugiat în Polonia dupã înfrângerea de la Tãmãşeni.