Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Agnita se aflã în partea centralã a României, în provincia istoricã Transilvania, în zona de Nord Est a judeţului Sibiu, în partea de Sud a Podişului Transilvaniei (în Podişul Hârtibaciului), la 447 m alt., pe valea râului Hârtibaci, la intersecţia paralelei de 45°58’30” latitudine nordicã cu meridianul de 24°30’30” longitudine esticã, la 62 km Nord Est de municipiul Sibiu. Din punct de vedere demografic, Agnita face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 11 702 loc. (1 ian. 2019), din care 5 870 loc. de sex masc. şi 5 832 fem. Supr.: 96,2 km2, din care 3,8 km2 în intravilan; densitatea: 3 879 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din cei 8 732 loc., 7 774 de persoane erau români (89,0%), 236 maghiari (2,7%), 141 rromi (1,6%) şi 581 loc. (6,7%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 7 758 de ortodocşi (88,8%), 146 reformaţi (1,7%), 95 romano-catolici (1,1%), 58 luterani (0,7%), 49 evanghelici (0,6%), 47 penticostali (0,6%) şi 579 loc. (6,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova, greco-catolici, creştini după evanghelie ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie finalã de cale feratã pe linia cu ecartament îngust, construitã în anii 1895-1898 între Agnita şi municipiul Sibiu. Aceastã linie de cale feratã cu o lungime de circa 26 km, pe care circulã un trenuleţ numit „mocãniţa Hârtibaciului”, trecutã pe lista monumentelor istorice din România, a fost închisã la 1 septembrie 2001 şi repusã în funcţiune, în anul 2009, pe sectorul dintre satele Hosman (comuna Nocrich) şi Cornãţel (comuna Roşia), judeţul Sibiu, circa 9 km. Nod rutier. Exploatarea şi prelucrarea lemnului (mobilier). Producţie de utilaje şi accesorii pentru industria uşoarã (maşini de cusut şi de tricotat ş.a.), piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule, de mase plastice, confecţii şi tricotaje din lânã şi bumbac, ciorapi, pielãrie şi încãlţãminte (mãnuşi, încãlţãminte), benzi adezive, produse alim. Bibliotecă orăşenească. Muzeul orãşenesc „Valea Hârtibaciului”, întemeiat de istoricul Erhardt André şi inaugurat în 1958, cu colecţii de arheologie, istorie şi etnografie (lăzi gotice, sculpturi, ceramică ş.a.).
Istoric
În arealul oraşului au fost descoperite mai multe topoare din piatrã şi cupru, un inel, vase dacice, o fibulã romanã din bronz ş.a. Prima atestare documentarã a localit. dateazã din 1280. În perioada 1317–1320 apare consemnatã în documente cu numele Vallis Sancte Agnetis, ca centru de ceramicã smãlţuitã, în 1379 cu numele de Villa Agnethis, în 1733 figura cu denumirea Agnetta, iar în 1750, cu cea de Agnita. Localit. a fost declaratã oraş în 1950, având în subordine ad-tivã localit. componente Coveş şi Ruja.
Monumente
Fortificaţie ţãrãneascã, datând dinsec. 13, amplificatã succesiv pânã în sec. 17, în interiorul cãreia se aflã o bisericã evanghelicã ziditã în anii 1500–1525, iniţial romanicã, transformatã în sec. 19 în stil gotic, când navele laterale au fost înãlţate. Biserica este strajuitã de Turnul olarilor (la Vest), de un turn de poartã (al dogarilor) şi de încã trei turnuri (al fãurarilor, croitorilor şi al cizmarilor). Zidul de incintã, de fortificaţie nu se mai pastreazã; biserica ortodoxã cu hramul „Sfântul Nicolae” (1795–1797), ctitorie a negustorilor braşoveni Dumitru Orghidan şi Radu Bogdan, pictatã în 1980–1983. În localit. componentã Ruja se aflã o bisericã romanicã (sec. 13–14), transformatã ulterior în stil gotic şi fortificatã în 1509, precum şi o bisericã ortodoxã cu hramul „Sfântul Nicolae” (sec.18), cu forme baroce.
About
The town of Agnita is located in the central part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the North East of Sibiu County, in the Southern part of the Transylvanian Plateau (in the Hârtibaciului Plateau), at 447 m altitude, on the Hârtibaci river valley, at the intersection of the parallel of 45°58’30” North latitude with the meridian of 24°30’30” East longitude, 62 km North East of Sibiu. In terms of demographics, Agnita belongs to the category of small towns, with a population of 11,702 inhabitants (as of January 1, 2019), of which 5,870 males and 5,832 females. Area: 96.2 km2, of which 3.8 km2 in urban areas; density: 3,879 inhabitants/km2. At the population census from 20-31 October 2011, out of the 8,732 inhabitants, 7,774 people were Romanians (89.0%), 236 Hungarians (2.7%), 141 Roma (1.6%) and 581 inhabitants (6.7%) belonged to other ethnic groups (Germans, etc.). From a confessional point of view, at the same census were registered 7,758 Orthodox (88.8%), 146 Reformed (1.7%), 95 Roman Catholics (1.1%), 58 Lutherans (0.7%), 49 evangelicals (0.6%), 47 Pentecostals (0.6%) and 579 inhabitants (6.5%) belonged to other denominations (Seventh-day Adventists, Jehovah’s Witnesses, Greek Catholics, Gospel Christians, etc.), were atheists, without religion, or with undeclared religion. Final railway station on the narrow-gauge railroad, built in 1895-1898 between Abrud and Sibiu. This railway line called “Hârtibaciului railway”, recorded on the list of historical monuments in Romania, was closed on September 1, 2001. Road junction. Lumbering and wood processing (furniture). Production of machinery and accessories for light industry (sewing and knitting machines, etc.), parts and accessories for motor vehicles and motor vehicles, plastics, wool and cotton knitwear, knitwear, hosiery, leather and footwear (gloves, footwear), adhesive tapes, food products. Public library. The “Valea Hârtibaciului” museum, founded by the historian Erhardt André and inaugurated in 1958, with collections of archeology, history and ethnography (Gothic boxes, sculptures, ceramics, etc.).
History
Several stone and copper axes, a ring, Dacian vessels, a Roman bronze brooch, etc. were discovered in the area of the city. The first documentary attestation is from 1280. In the period 1317–1320 the settlement is recorded in documents with the name Vallis Sancte Agnetis, as an enameled pottery centre, in 1379 with the name of Villa Agnethis, in 1733 with the name Agnetta, and in 1750, with that of Agnita . It was declared a city in 1950, administering Coveş and Ruja component localities.
Monuments
Peasant citadel, dating from the 13th century, developed successively until the 17th century, inside which there is an evangelical church built in the years 1500–1525, initially Romanesque, transformed in the 19th century in Gothic style, when the side naves were raised. On one side of the church there is the Potters’ Tower (Western side), a gate tower (The Carpenters’ Tower) and three more towers (Blacksmiths’, Tailors’ and Shoemakers’ Towers). The enclosure (fortification) wall is no longer preserved; the orthodox church dedicated to “Saint Nicholas” (1795–1797), founded by Braşov merchants Dumitru Orghidan and Radu Bogdan, painted in 1980–1983. In the Ruja locality there is a Romanesque church (13th-14th centuries), later transformed in Gothic style and fortified in 1509, as well as an Orthodox church dedicated to “Saint Nicholas” (18th century), in Baroque style.
Back to Romanian version.