Şimleu Silvaniei

Date generale

Oraşul Şimleu Silvaniei se află în jud. Sălaj, în Depr. Şimleu, la poalele Măgurii Şimleului, la 300 m alt., pe cursul superior al râului Crasna, la 30 km NV de municipiul Zalău; 16 181 loc. (1 ian. 2011): 7 917 de sex masc. şi 8 264 fem. Supr.: 40,4 km2, din care 7 km2 în intravilan; densitatea: 2 327 loc./km2. Staţie de c.f. Nod rutier. Expl. de argile. Întreprinderi de materiale izolatoare, de prelucr. a lemnului (mobilă, binale), de mat. de constr. (cărămizi, prefabricate din beton), textile (confecţii, filatură de lână), de încălţăminte şi alim. (produse lactate şi de panificaţie, băuturi alcoolice ş.a.). Morărit. Centrul unui important bazin pomicol (meri, pruni, peri) şi viticol. Centru de vinificaţie (şampania „Silvania”). Liceul „Simion Bărnuţiu” (1819). În arealul localit. componente Cehei, atestată documentar în 1259, există Balta Cehei sau Lacul fără fund, declarat rezervaţie mixtă, de floră şi faună.

Istoric

În perimetrul oraşului au fost descoperite vestigii de locuire din Paleolitic, din Hallstatt (două spade din bronz) şi din perioadele geto-dacă şi romană. Săpăturile arheologice au mai scos la iveală (în 1797 şi 1889) două tezaure datând din sec. 5, unul din aur, cuprinzând un pandativ circular, un colier, 24 de inele, un fragment de brăţară, medalioane ş.a., şi altul din argint, format din zece perechi de fibule din argint aurit ş.a. Localit. apare menţionată documentar, prima oară, în 1251, ca sat în posesia fam. Vata, iar apoi ca oppidum în 1429. În 1351 apare consemnată, pentru prima oară, cetatea Şimleu, pe malul râului Crasna, cu cele cinci sate care îi aparţineau (Şimleu, Pericei, Cehei, Giurtelec, Măierişte). În perioada 1532–1598, cetatea Şimleu, de fapt un castel în stil renascentist, s-a aflat în posedia fam. Báthori (în 1598 a fost cucerit de generalul Giorgio Basta şi transformat în complex militar). În 1660, localit. a fost distrusă în mare parte de incendiul provocat de armatele otomane, iar la 21 aug. 1703 a suferit mari pagube cauzate de Răscoala curuţilor. În 1772, Şimleu Silvaniei a devenit reşed. unui scaun de judecată, în prima jumătate a sec. 19 aici funcţionau o tipografie românească, un gimnaziu românesc, Banca „Silvania” ş.a., iar la începutul sec. 20, aşezarea a fost declarată oraş. În prezent, oraşul are în subordine ad-tivă localit. componente Bic, Cehei şi Pusta.

Monumente

Biserica romano-catolică (1532), în stil gotic, refăcută în 1666 şi supraînălţată în 1892; castelul fam. Báthori, cu bastioane, turnuri, ziduri de incintă şi poartă, construit în 1532 de Ştefan Báthori pe locul unei vechi cetăţi, amintită documentar în 1351, reconstruit în anii 1590– 1592 de Sigismund Báthori, în stilul renaşterii transilvănene (cu ancadramente din piatră profilată), incendiat de turci în 1660 şi refăcut în 1679; biserica reformată (1730, cu turn construit în anii 1810–1815); biserica greco-catolică (1870–1906); Sinagogă (1876), transformată în Muzeul holocaustului în anul 2005; clădirea fostului gimnaziu al călugărilor minoriţi (c. 1825); casa memorială „Iacob Deleu” (sec. 19), tribun al lui Avram Iancu. În localit. componentă Cehei se află o biserică ortodoxă, din lemn, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1765), declarată monument istoric şi de arhitectură, iar în localit. componentă Bic există mănăstirea cu acelaşi nume (de călugăriţe), întemeiată la 29 aug. 1994, cu biserica având triplu hram – „Sfânta Treime”, „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” şi „Adormirea Maicii Domnului” construită în perioada 1995–2001. În cadarul mănăstirii mai există o biserică din lemn, datând din anul 1720, adusă în 1994 din localitatea Stâna şi care a constituit nucleul de înfiinţare al mănăstirii. La această mănăstire funcţionează o şcoală-orfelinat şi un cămin de bătrâni.