Râuri (L)

LĂPUŞ, râu, afl. dr. al Someşului pe terit. com. Ardusat din Depr. Baia Mare; 112 km; supr. bazinului: 1 820 km2. Izv. din partea centrală a M-ţilor Lăpuş, de sub vf. Văratec, de la 1 200 m alt., curge mai întâi pe direcţie N-S, având în sectorul montan o pantă accentuată (15‰); în arealul com. Lăpuş îşi schimbă direcţia de curgere spre V, străbătând Depr. Lăpuş şi oraşul Târgu Lăpuş, după care străbate partea de S a masivului cristalin Preluca, în cadrul căruia formează un sector de chei epigenetice, lung de 30 km, cu meandre încătuşate, apoi îşi schimbă din nou cursul, mai întâi către N, iar din com. Săcălăşeni către NV, drenând Depr. Baia Mare cu o vale puternic meandrată. Panta generală de scurgere este de 9,2 ‰, iar debitul mediu multianual de 25 m3/s în zona de vărsare în Someş. Afl. pr.: Rotunda, Suciu, Rohia, Cavnic, Săsar.

LECHINŢA, râu, afl. dr. al Mureşului în aval de Iernut; 60 km; supr. bazinului: 529 km2. Izv. din Colinele Mădăraşului. Cunoscut şi sub numele de Comlod.

LOTRU, râu, afl. dr. al Oltului în aval de Brezoi; 80 km; supr. bazinului: 1 024 km2. Izv. din partea de N a M-ţilor Parâng, din lacul glaciar Gâlcescu, de la 1 925 m alt., curge mai întâi pe direcţie S-N, printr-o vale prăpăstioasă ce urmăreşte o linie tectonică, iar apoi, în zona de confl. cu pârâul Izvoru Gropii, face un cot de 90° spre E, devenind o vale longitudinală intracarpatică tipică ce separă M-ţii Lotrului de M-ţii Căpăţânii. După ce traversează lacul de acumulare Vidra, curge pe o pantă medie de 20‰ trecând prin staţiunea climaterică şi de odihnă Voineasa, apoi prin lacul de acumulare Malaia, iar în cursul inf. drenează Depr. Brezoi. Afl. pr.: Latoriţa (32 km) pe dr., cu o vale de un pitoresc remarcabil şi Voineşiţa, Păscoaia, Vasilatu ş.a. pe stg. Pe cursul superior al Lotrului, la 1 300 m alt., s-a construit lacul de acumulare Vidra (supr.: 940 ha; vol.: 340 mil. m3), alimentat prin tuneluri de aducţiune (a căror lungime totală însumează c. 145 km) şi cu apele râurilor Jieţ, Galbenu, Olteţ, Cerna, Luncavăţ ş.a. Apa din lacul Vidra pune în mişcare turbinele hidrocentralei „Ciunget”, cu o putere instalată de 519,3 MW (cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare ale ţării). În arealul com. Malaia s-a creat un al doilea lac de acumulare (lacul Malaia-Brădişor), pe cursul inf. al Lotrului, şi s-a construit hidrocentrala Brădişor (115 MW).

LUNCAVĂŢ, râu în S ţării, afl. dr. al Oltului în apropiere de oraşul Băbeni (jud. Vâlcea); 57 km; supr. bazinului: 299 km2. Izv. din partea de V a M-ţilor Căpăţânii, de pe versantul de SV al vf. Ursu (2 124 m alt.), străbate mai întâi zona cristalină, unde cursul său are pante mari, trece prin Depr. Horezu şi prin oraşul Horezu, iar apoi traversează partea de NE a Piem. Olteţului.