Râuri (L)

LĂPUŞ, râu, afluent drept al râului Someş pe teritoriul comunei Ardusat din Depresiunea Baia Mare; 112 km; suprafaţa bazinului: 1 820 km2. Izvorăşte din partea centrală a M-ţilor Lăpuş, de sub vârful Văratec, de la 1 200 m altitudine, curge mai întâi pe direcţie Nord-Sud, având în sectorul montan o pantă accentuată (15‰); în perimetrul comunei Lăpuş îşi schimbă direcţia de curgere spre Vest, străbătând Depresiunea Lăpuş şi oraşul Târgu Lăpuş, după care străbate partea de Sud a masivului cristalin Preluca, în cadrul căruia formează un sector de chei epigenetice, lung de 30 km, cu meandre încătuşate, apoi îşi schimbă din nou cursul, mai întâi către Nord, iar din comuna Săcălăşeni către Nord Vest, drenând Depresiunea Baia Mare, cu o vale puternic meandrată. Panta generală de scurgere este de 9,2 ‰, iar debitul mediu multianual de 25 m3/s în zona de vărsare în Someş. Afluenţi principali: Rotunda, Suciu, Rohia, Cavnic, Săsar.

LECHINŢA, râu, afluent drept al râului Mureş în aval de oraşul Iernut; 60 km; suprafaţa bazinului: 529 km2. Izvorăşte din Colinele Mădăraşului. Cunoscut şi sub numele de Comlod.

LOTRU, râu, afluent pe partea dreaptă a râului Olt, în aval de Brezoi; 80 km; supafaţa bazinului: 1 024 km2. Izvorăşte din zona de Nord a M-ţilor Parâng, din lacul glaciar Gâlcescu, de la 1 925 m altitudine, curge mai întâi pe direcţie Sud-Nord, printr-o vale prăpăstioasă care urmăreşte o linie tectonică, iar apoi, în zona de confluenţă cu pârâul Izvoru Gropii, face un cot de 90° spre Est, devenind o vale longitudinală intracarpatică tipică ce separă M-ţii Lotrului de M-ţii Căpăţânii. După ce traversează lacul de acumulare Vidra, curge pe o pantă medie de 20‰ trecând prin staţiunea climaterică şi de odihnă Voineasa, apoi prin lacul de acumulare Malaia, iar în cursul inferior drenează Depresiunea Brezoi. Afluenţi principali: Latoriţa (32 km) pe dreapta, cu o vale de un pitoresc remarcabil şi Voineşiţa, Păscoaia, Vasilatu ş.a. pe stânga. Pe cursul superior al Lotrului, la 1 300 m altitudine, s-a construit lacul de acumulare Vidra (supafaţa: 940 ha; volum: 340 milioane m3), alimentat prin tuneluri de aducţiune (a căror lungime totală însumează circa 145 km) şi cu apele râurilor Jieţ, Galbenu, Olteţ, Cerna, Luncavăţ ş.a. Apa din lacul Vidra pune în mişcare turbinele hidrocentralei „Ciunget”, cu o putere instalată de 519,3 MW (cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare ale ţării). În perimetrul comunei Malaia s-a creat un al doilea lac de acumulare (lacul Malaia-Brădişor), pe cursul inferior al Lotrului, şi s-a construit hidrocentrala Brădişor (115 MW).

Obârşia Lotrului
Obârşia Lotrului (Photo by Ştefan Cosma on Unsplash)

LUNCAVĂŢ, râu în partea de Sud a României, afluent drept al râului Olt în apropiere de oraşul Băbeni (judeţul Vâlcea); 57 km; suprafaţa bazinului: 299 km2. Izvorăşte din partea de Vest a M-ţilor Căpăţânii, de pe versantul de Sud Vest al vârfului Ursu (2 124 m altitudine), străbate mai întâi zona cristalină, unde cursul său are pante mari, trece prin Depresiunea Horezu şi prin oraşul Horezu, iar apoi traversează partea de Nord Est a Piemontului Olteţului.