Mănăstirea Râşca

Situatã în arealul satului Râşca din comuna cu acelaşi nume, judeţul Suceava, la 45 km Sud de municipiul Suceava, la poalele masivului deluros Pleşu, pe dreapta vãii pârâului Râşca (afluent al râului Moldova), mănãstirea Râşca adãposteşte 30 de cãlugãri care duc o viaţã de obşte sub stãreţia protosinghelului Mihail Bãlan. Ansamblul monastic, declarat monument UNESCO şi monument istoric (în anul 2004), este alcãtuit din biserica mãnãstirii, Turnul-clopotniţã, chiliile, zidul de incintã şi alte clãdiri anexe. Aceastã mãnãstire a fost întemeiatã la  mijlocul secolului 16 în apropierea (circa 5 km distanţã) fostei mãnãstiri Bogdãneşti care fusese ridicatã în 1359 de voievodul Bogdan Vodã şi pustiitã prin foc de cãtre tãtari în anii 1510 şi 1512. Biserica mãnãstirii Râşca, cu hramul “Sfântul Nicolae” a fost construitã la sfârşitul primei jumãtãţi a secolului 16 (sfinţitã la 9 mai 1542) prin osârdia episcopului Macarie al Romanului, pe cheltuiala domnului Moldovei, Petru Rareş, şi a logofeţilor Ioan şi Teodor Balş. La sfinţirea bisericii au fost depuse în altarul acesteia pãrticele din moaştele Sfântului Nicolae. În anul 1572, mãnãstirea Râşca a fost jefuitã şi distrusã de tãtari, rãmânând în ruinã circa 40 de ani. În anii 1611-1617, marele vornic Costea Bãcioc a refãcut biserica, adãugându-i un pridvor mare, închis, a reparat chiliile, clopotniţa şi zidul înconjurãtor pe cheltuiala lui. Mãnãstirea a mai fost prãdatã de nişte tâlhari unguri la 4 mai 1633, jefuitã şi pustiitã de tãtari în anii 1671, 1674, 1686, 1691, 1697 şi 1716 şi de turci în 1821, de fiecare datã fiind refãcutã. Biserica mãnãstirii are formã alungitã, cu o turlã octogonalã pe naos, prevãzutã cu patru ferestre înguste, şi o altã turlã asemãnãtoare plasatã pe pridvorul închis, iar între cele douã turle se aflã o calotã cu pandantivi susţinuţi pe arce, plasatã pe pronaos. Portalul de intrare are arcade în acoladã dublã şi este încadrat de baghete încrucişate cu profile renascentiste. Biserica mãnãstirii Râşca este singura din Moldova a cãror picturi murale interioare şi exterioare au fost realizate în stil bizantin, în anii 1551-1554, de cãtre pictorul grec Stamatello Kotronas din Zákinthos (sau Zante). Picturile murale originare au fost reînnoite în 1827 dupã renovãrile fãcute bisericii în perioada 1823-1827. În interior se remarcã un valoros tablou votiv care-l înfãţişeazã pe domnul Petru Rareş cu familia,  pe faţada sudicã sunt bine pãstrate scenele cu Scara lui Ioan Climax, viaţa Sfântului Antonie ş.a., iar pe peretele pridvorului se aflã un rând cu patru medalioane în care sunt pictaţi stareţii mãnãstirii. În anii 1765-1766 a fost reparatã biserica şi s-au construit mai multe chilii (pe latura de Vest a mãnãstirii) şi trapeza (sla de mese). În anii 1798-1799, prin strãdania egumenului Chiril au fost executate reparaţiile chiliilor vechi, iar în perioada 1830-1840 au mai fost construite alte chilii pe laturile de Sud şi Est ale mãnãstirii. Dupã incendiul din 1921, când au ars acoperişul bisericii, casa de oaspeţi, o parte din chilii şi alte anexe, s-au întreprins ample lucrãri de restaurare a bisericii şi de reconstruire a chiliilor în perioada 1923-1931. Ansamblul monahal a mai fost restaurat în anii 1965-1968, 1972 şi 1991. Zidul de incintã, cu turnuri de apãrare la colţuri, a fost construit în prima jumãtate a secolului 17. În pridvorul bisericii se aflã mormântul episcopului Macarie şi mormântul doamnei Anastasia Lãpuşneanu, soţia domnului Alexandru Lãpuşneanu. În biserica mãnãstirii se mai pãstreazã pãrticele din moaştele Sfântului Serafim şi o bucãţicã din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost Rãstignit Domnul nostru Iisus Hristos. În secolul 19, mãnãstirea Râşca a fost destinatã, o perioadã de timp, ca loc de detenţie pentru cãlugãrii indisciplinaţi şi pentru boierii care se rãzvrãteau împotriva domnului Moldovei. Între 22 iulie şi 9 decembrie 1844, într-o încãpere din Turnul-clopotniţã a fost întemniţat Mihail Kogãlniceanu, din porunca lui Mihail Sturdza (domn al Moldovei în anii 1834 şi 1849), pentru vederile sale politice liberale şi pentru o presupusã uneltire împotriva domnului Moldovei.