Oţelu Roşu

Date generale

Oraşul Oţelu Roşu se află în jud. Caraş-Severin, în culoarul depresionar Bistra, în aval de confl. râului Bistra Mărului cu Bistra, la 250–268 m alt., la 64 km NE de municipiul Reşiţa; 11 708 loc. (1 ian. 2011): 5 663 de sex masc. şi 6 045 fem. Supr.: 64 km2, din care 5,6 km2 în intravilan; densitatea: 2 091 loc./km2. Staţie de c.f. (inauguratã în 1907). Vechi centru al metalurgiei feroase (1804), de pe vremea când era sat (Ohaba-Bistra), ajunge la sf. sec. 19 al doilea centru siderurgic al Banatului (dupã Reşita). Combinatul siderurgic care producea oţel electric, laminate (tablă, bare, tuburi metalice flexibile din oţel pentru semãnãtori agricole, pentru autoturisme, pentru duşuri, pentru aspiratoare etc.) ş.a. a fost închis în oct. 2012. Producţie de îmbrăcăminte pentru lucru, de biscuiţi, pişcoturi ş.a.

Istoric

Localit. apare menţionatã documentar, prima oarã, în sec. 14 cu numele Bisthere, iar apoi într-un act emis la 21 dec. 1458. În perioada 1699– 1700, când Banatul se afla sub stãpânire austriacã, aşezarea a fost consemnatã în conscripţia localitãţilor din Banat cu denumirea de Ohaba-Bistra. În 1768, aici a luat fiinţã un regiment de grãniceri. În 1795, în arealul localit. Ohaba-Bistra, la poalele dealului Ferdinandsberg, au apărut primele ateliere de prelucrare a fierului, în care lucrau coloniştii de la Reşiţa şi Bocşa, întemeindu-se o colonie care va sta la baza dezvoltãrii ulterioare a localit. Ferdinandsberg (atestatã documentar în 1806), numitã apoi Ferdinand (între 1924 şi 1945). Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, localit. Ohaba-Bistra s-a unit cu aşezarea Ferdinand, sub denumirea de Ferdinand-Bistra, iar la 8 iun. 1948 acestor douã localit. contopite li s-a atribuit numele de Oţelu Roşu. În 1960, localit. Oţelu Roşu a fost declaratã oraş. În prezent, oraşul are în subordine ad-tivã localit. componentã Cireşa şi satul Mal.

Monumente

În oraşul Oţelu Roşu se află bisericile cu hramurile „Sfântul Gheorghe” (1831–1840), în stilul barocului vienez, pictatã în 1854, repictatã în 1912 şi restauratã în 1994, „Pogorârea Duhului Sfânt” (1936) şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (2008), iar în localit. componentă Cireşa există biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1830, pictatã în 1867 şi restauratã în 1938).