Budeşti

Date generale

Oraşul Budeşti se află în partea de Sud-Sud Est a României, în provincia istorica Muntenia, în zona de Vest a jud. Călăraşi, în Câmpia Bărăganul Mostiştei, la confluenţa râului Dâmboviţa cu râul Argeş, la intersecţia paralelei de 44°13′48′′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°27′00′′ longitudine esticã, la 80 km Vest de municipiul Călăraşi şi 41 km SE de municipiul Bucureşti, capitala ţării; 7 629 loc. (1 ian. 2019), din care 3 750 loc. de sex masc. şi 3 879 fem. Supr.: 93 km2, din care 6,1 km2 în intravilan; densitatea: 1 251 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 725 loc., 4 312 persoane erau români (55,9%), 2 635 rromi (34,1%) şi 778 loc. (10,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 909 ortodocşi (89,4%) şi 816 loc. (10,6%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de c.f. Exploatari de argilã, pietriş şi nisip. Budeşti este unul dintre principalele noduri hidrotehnice pe canalul Bucureşti–Dunãre (), a cãrui construcţie a început în 1984 şi a fost întreruptã dupã Revoluţia din 17-22 dec. 1989, din cauza lipsei de fonduri bãneşti. La acea datã lucrãrile de construcţie erau realizate în proporţie de 60%, la barajul deversor, la cele douã porturi de acostare pentru tranzitarea navelor dintr-un sector în altul, la podul care asigura legãtura între maluri şi la o microhidrocentralã. În anul 1994, şantierul de construcţie al acestui nod hidrotehnic a intrat oficial în conservare. În iulie 2010 s-a reluat ideea continuării lucrărilor de finalizare a acestui canal, iniţiindu-se ample studii de fezabilitate, astfel încât proiectul să fie reluat după anul 2020, dar care nicio guvernare de până la această dată nu a dat curs realizării acestui proiect. Producţie de mobilã, de mase plastice, de articole tehnice din cauciuc, de cãrãmizi, de componente electronice, de tricotaje, parchete şi de confecţii (articole sportive). Produse alim. (bãuturi rãcoritoare, prelucr. fructelor, panificaţie). Morãrit. Siloz de cereale. Pomiculturã; apiculturã. Pepinierã piscicolã (în satul Aprozi). Fermã pentru creşterea viermilor de mãtase. Centru de inseminarea pentru taurine şi porcine.

Istoric

În arealul oraşului Budeşti, în punctul Ciocârla de pe malul stâng al râului Dâmboviţa, au fost descoperite vestigiile unei aşezãri datând din a doua Epocã a fierului/La Tène, precum şi un coif geto-dac, datând din secolele 4-3 î.Hr., lucrat din bronz, prin ciocãnire. Coiful are diametrul longitudinal de 25 cm, cel lateral de 17 cm şi înãlţimea de 25 cm şi este de formã elipsoidalã cu o apãrãtoare în zona cefei. Specialiştii au constatat cã acest coif are unele analogii cu marginile zimţate ale obrãzarelor prezente la coiful de la Agighiol. Budeşti apare menţionat documentar ca sat, prima oarã, la 1 iun. 1526, într-un hrisov domnesc în care se specifica faptul cã marele vistier Neagoe era proprietarul celor 13 sate, între care şi Budeşti a cãrui exitenţã ar fi fost din anul 1450. Ulterior mai apare consemnat la 20 mai 1543. La sfârşitul secolului 19, Budeşti avea statut de comunã ruralã, formatã din satele Budeşti, Negoeşti şi Poşta, în care locuiau 2 094 de suflete, şi în care exista o bisericã, ctitoritã în anul 1857 de marele vornic Ion Mihail Manu, şi o şcoalã. Comuna Budeşti a fost declaratã oraş la 18 apr. 1989, având în subordine ad-tivã satele Aprozi, Buciumeni, Gruiu.

Monumente

În oraşul Budeşti existã biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construitã la mijlocul secolului 19, pe locul uneia din lemn, care data din anul 1818 (sfinţitã la 20 iul. 1857), pe cheltuiala marelui vornic Ion Mihail Manu şi a soţiei sale Anica (nãscutã Ghica). Biserica a fost grav afectatã de cutremurul din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, ulterior demolatã şi reconstruitã pânã în anul 1982. Catapeteasma a fost instalatã în anul 1997, iar picturile murale interioare şi exterioare au fost executate în anii 1998-1999 şi sfinţite la 14 nov. 1999. Tot la Budeşti se aflã ruinele conacului „Manu”, construit în anul 1827 şi distrus la începutul anilor ’90 ai secolului 20 de diverse persoane care au sustras materialele din care era construit. În satul Aprozi se aflã biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din anul 1841 a marelui vornic Ion Mihail Manu, reparatã în 1885 şi zugrãvitã în 1896.