Drăgăneşti-Olt

Date generale

Oraşul Drăgăneşti-Olt se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Oltenia, în zona central-sudică a judeţului Olt, în regiunea de contact a Câmpiei Boian cu terasele de pe stânga râului Olt, la 68-143 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44°10’11” latitudine nordică cu meridianul de 24°31’52” longitudine estică, la 36 km Sud-Sud Est de municipiul Slatina; 11 724 loc. (1 ian. 2019), din care 5 852 loc. de sex masc. şi 5 872 fem. Supr.: 78,8 km2, din care 8,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 332 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 10 894 loc., 9 189 de persoane erau români (84,3%), 744 rromi (6,8%) şi 961 loc. (8,8%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 9 832 de ortodocşi (90,3%), 45 penticostali (0,4%) şi 1 017 loc. (9,3%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, adventişti de ziua a şaptea, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Important nod rutier şi staţie de cale feratã pe linia Bucureşti – Roşiori de Vede – Drăgăneşti-Olt – Craiova – Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Stamora Germanã (Moraviţa) – Belgrad. Principalele produse industriale realizate de întreprinderile oraşului Drăgăneşti-Olt sunt:  energia electricã (hidrocentralã cu o putere instalatã de 53 MW, intratã în funcţiune în anul 1989), articole de îmbrãcãminte, detergenţi, cãrãmizi, preparate din lapte, bãuturi alcoolice, produse de panificaţie ş.a. Fabrica de fire din bumbac şi tricotaje a fost falimentatã şi lichidatã la 14 aug. 2013. Fermã de creştere a bovinelor. Centru viticol. Muzeul Câmpiei Boianului a fost amenajat în anii 1980-1982 cu numele Muzeul de istorie şi etnografie, iar din 1996 poartã numele actual. În curtea acestui complex muzeal modern se aflã conacul lui Ioan Polihronie (fost pitar, arhivar şi casier al oraşului Slatina), cu cramã la subsol, construit la sfârşitul secolului 18, azi declarat monument de arhitecturã (în care sunt expuse obiecte de artã popularã, de artã ortodoxã şi de etnografie), o casã pentru slugile acestuia, o clãdire de la sfârşitul secolului 19, o troiţã din lemn, o casã ţãraneascã din lemn, un bordei, Casa “Giurgiu”, în care sunt expuse artefacte din Neolitic (figurine din lut, pumnale din os, ciocane, suliţe, vârfuri de suliţã, praştii ş.a.). În anul 2010, în cadrul acestui complex muzeal modern a fost înfiinţat un parc arheologic, numit “Gumelniţa”, în care existã şase locuinţe (colibe) neolitice de pescari, olari şi agricultori, în care sunt expuse imitaţiile neolitice ale unor mese, unelte de uz casnic, echipamente de lucru, obiecte de cult, altare religioase ş.a. Oraşul mai dispune de o bibliotecã publicã numita “Dumitru Popovici”, cu peste 30 000 de volume, de cinci grãdiniţe de copii, douã gimnazii, un liceu teoretic, un spital (din anul 1905), trei farmacii, o Casă de culturã numitã “Ileana Constantinescu”, un Cămin Cultural, un Parc public (7,8 ha), un stejar multisecular (peste 250 de ani) cu diamterul trunchiului de 2,40 m şi înalt de circa 18 m ş.a.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite (în anul 1993) vestigiile unei aşezãri neolitice, aparţinând culturii materiale Gumelniţa (mileniul 4-3 î.Hr.), precum si urme de locuire din Epoca bronzului, datând din secolele 18-16 î.Hr. (cultura Glina III-Schneckenberg), din perioada daco-romanã (fragmente de vase ceramice) şi din secolul 10. În a doua jumãtate a mileniului întâi d.Hr., în aceastã zonã existau mai multe cãtune, cu populaţie autohtonã (Comani, Drăgăneşti, Peretu), iar începând cu secolul 10, aceste trei sate (Comani, Drăgăneşti şi Peretu) au evoluat treptat cãtre trei centre mai mari, distincte, fiecare aşezare având o judecãtorie, bisericã, şcoalã, o casã a obştei, o magazie de rezerve ş.a. Localitatea Drăgăneşti-Olt apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, la 1 iunie 1526, într-un act emis de domnul Radu de la Afumaţi, apoi la 1 apr. 1607 (“sat în moştenirea logofãtului Stanciu încã mai dinainte“), în 1640 (moşia şi satul Drãgãneşti erau în posesia familiei Rudeanu), în 1708 etc. La 31 martie 1860, satele Drăgăneşti de Jos, Drăgăneşti de Sus şi Peretu (atestat documentar la 31 aug. 1475, cu numele Uibãreşti, iar de la începutul secolului 19 poartă numele Peretu) s-au unificat, formând comuna Drăgăneşti, condusă de un primar, iar satul Comani (atestat documentar în martie 1593) a devenit comună de sine stătătoare, cu 320 de familii, condusă de un primar. Comuna Drăgăneşti-Olt a fost declarată oraş la 17 febr. 1968; având în subordine administrativã satul Comani (atestat documentar în martie 1593).

Monumente

Biserica având dublu hram –  “Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva” (1775); biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” , cu turlã octogonalã pe naos, dateazã din anul 1830, reparatã în anii 1926 şi 1967; biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost ziditã în anii 1762-1766 pe locul uneia care data din anul 1680 (ctitoritã de Badea Stirbei Drãgãnescu şi soţia lui, Luxandra), cazutã în ruinã la mijlocul secolului 19 şi refacutã din temelie în anii 1862-1864 pe cheltuiala boierilor Petrache Manolescu şi Nae Stãnescu. Afectatã grav de cutremurul din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, biserica a fost reconstruitã din temelie în anii 1979-1986 şi pictatã în frescã, iar dupã anul 2000, biserica a fost consolidatã, restauratã şi extinsã; clãdirea Primãriei (1890); clãdirea fostei Bãnci Franco-Române (1936). În satul Comani se aflã bisericile cu hramurile “Sfânta Cuvioasã Parascheva” (1832, restauratã în anul 1901 şi pictatã în stil neobizantin), “Sfântul Gheorghe” (1899-1909), cu turlã foarte înaltã pe pridvor, şi “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena”, construitã în anii 1855-1856, pe locul uneia din 1785, pe cheltuiala lui Radu Comãneanu şi Constantin Mãrgãritescu. Biserica posedã o catapeteasmã din lemn, datand din anul 1856, pictatã în ulei; ruinele fostului schit, datând din anul 1770, şi conacul “Leontopol” (1900).