Drăgăneşti-Olt

Date generale

Situat în partea de Sud a României, în judeţul Olt, la intersecţia paralelei de 44 10′ latitudine nordică cu meridianul de 23 31’52” longitudine estică, oraşul Drăgăneşti-Olt se află în zona de contact a Câmpiei Boian cu terasele de pe stânga râului Olt, la 68-143 m altitudine, la 36 km Sud-Sud Est de municipiul Slatina. Din punct de vedere demografic, oraşul face parte din categoria centrelor urbane mici, cu o populaţie de 12 134 locuitori (la 1 ianuarie 2008), din care 6 049 de sex masculin şi 6 300 de sex feminin. Dacã raportãm numarul total al locuitorilor la suprafaţa ocupatã de oraş în intravilan, respectiv 8,8 km2, rezultã o densitate de 1 378 locuitori pe km2. Important nod rutier şi staţie de cale feratã. Principalele produse industriale realizate de întreprinderile oraşului Drăgăneşti-Olt sunt  energia electricã (hidrocentralã cu o putere instalatã de 53 MW, intratã în funcţiune în anul 1989), confecţii textile, tricotaje, fire din bumbac, detergenţi, cãrãmizi, preparate din lapte, bãuturi alcoolice, produse de panificaţie ş.a. Fermã de creştere a bovinelor. Centru viticol. Muzeul Câmpiei Boianului cu colecţii de istorie şi etnografie. Oraşul mai dispune de o bibliotecã publicã “Dumitru Popovici” cu peste 30 000 de volume, de cinci grãdiniţe de copii, douã gimnazii, un liceu teoretic, un spital (din anul 1905), cu 123 de paturi, trei farmacii, o Casă de culturã, un Cămin Cultural, cinci biserici ortodoxe ş.a.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite (în anul 1993) vestigiile unei aşezãri neolitice aparţinând culturii Gumelniţa (mileniul 4-3 î.Hr.), urme din Epoca bronzului, datând din secolele 18-16 î.Hr. (cultura Glina III-Schneckenberg), din perioada daco-romanã (fragmente ceramice şi din secolul 10. Localitatea apare menţionatã documentar, pentru prima oarã, la 1 iunie 1526 într-un act emis de domnul Radu de la Afumaţi. Declarat oraş la 17 februarie 1968; are în subordine administrativã satul Comani.

Monumente

Biserica având dublu hram –  “Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva” (1775); bisericile cu hramurile “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1830) şi “Adormirea Maicii Domnului” (1864); clãdirea primãriei (1890); clãdirea fostei Bãnci Franco-Române (1936). În satul Comani se aflã bisericile cu hramurile “Cuvioasa Parascheva” (1832) şi “Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena” (1856), ruinele fostului schit datând din anul 1770 şi conacul “Leontopol” (1900).