Ştei

Date generale

Oraşul Ştei se află în partea de Vest a României, în provincia istorică Crişana, în zona de Sud Est a judeţului Bihor, în regiunea de Sud a Depresiunii Beiuş, la poalele de Vest ale M-ţilor Bihor, la 250-285 m altitudine, pe dreapta văii Crişului Negru, la Est-Nord Est de confluenţa cu râul Crişu Băiţa, la intersecţia paralelei de 46°32’24” latitudine nordică cu meridianul de 22°28’12” longitudine estică, la 81 km Sud Est de municipiul Oradea. Din punct de vedere demografic, Ştei face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 126 loc. (1 ian. 2019), din care 3 427 loc. de sex masc. şi 3 699 fem. Supr.: 7,8 km2, din care 2,8 km2 în intravilan; densitatea: 2 545 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 529 loc., 5 897 de persoane erau români (90,3%), 193 maghiari (3,0%) şi 439 loc. (6,7%) aparţineau altor etnii (rromi, germani, chinezi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 279 de ortodocşi (80,9%), 401 penticostali (6,1%), 134 romano-catolici (2,0%), 103 baptişti (1,8%), 74 greco-catolici (1,1%) şi 538 loc. (8,1%) aparţineau altor confesiuni (reformaţi, adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale ferată pe linia Oradea – Băile Felix – Holod – Beiuş – Sudrigiu – Ştei – Vaşcău, inaugurată la 14 mai 1885. Nod rutier. Producţie de utilaje miniere, de utilaje pentru ridicat şi manipulat, de echipamente pentru tractoare, de mobilă şi binale, de confecţii, tricotaje, ambalaje din carton, de oxigen şi de produse alim. Casa de cultură “Miron Pompiliu” adăpostită într-o clădire renovată în anul 2011. Bibliotecă publică, situată într-o clădire renovată în anul 2010, cu peste 31 000 de volume. Muzeu orăşenesc. În arealul oraşului Ştei se găsesc zăcăminte de ape minerale-termale folosite local pentru tratarea afecţiunilor reumatismale inflamatorii, degenerative, abarticulare, ale celor post-traumatice, neurologice periferice şi centrale, ginecologice ş.a. Totodată, oraşul Ştei este un punct de plecare spre staţiunea climaterică Stâna de Vale, spre Peştera Ursilor, Peştera Meziad, zona Padiş-Cetăţile Ponorului ş.a.

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, ca sat, prima oară, în anul 1580, cu numele Skeey, pe o listă de dijme ale Cetăţii Oradea, dar cu o existenţă anterioară, datând de la începutul secolului 16 (circa 1503), apoi este consemnat în unele documente în anii 1588, cu denumirea Skey, 1692 (Stey), 1825 (Stejj), 1851 (Stej). La sfârşitul secolului 19, în arealul comunei Ştei a fost descoperit un tezaur monetar, datând din secolele 12-13, alcătuit din piese emise în Ungaria, Germania, Slovenia şi Anglia. Oraşul Ştei a fost construit în perioada 1952- 1956, în imediata apropiere a satului cu acelaşi nume, pe care ulterior l-a înglobat în teritoriul său administrativ, şi trecut în categoria oraşelor raionale la 10 iunie 1956. În perioada 1975-1985, oraşul s-a extins cu alte cartiere noi, iar între 17 ian. 1958 şi 18 apr. 1989 a purtat numele Dr. Petru Groza, între 18 apr. 1989 şi 15 mai 1990 s-a numit Petru Groza, după care a revenit la denumirea de Dr. Petru Groza, iar din 20 mai 1996 se numeşte Ştei. În anul 2020, oraşul Ştei a fost declarat staţiune turistică de interes local.

Monumente

În oraşul Ştei există o biserică din lemn, construită în anul 1743, adusă din satul Ghighişeni, comuna Rieni, jud. Bihor, transportată şi reasamblată în satul Ştei în anul 1775, biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” , construită în anii 1921–1923, pictată în 1971, restaurată în anii 2008-2017 şi resfinţită la 1 sept. 2017, catedrala ortodoxă cu hramul “Sfânta Treime”, zidită în perioada 1995-2006, biserica greco-catolică “Schimbarea la Faţă”, construită în perioada 2005-2009 şi sfinţită la 10 aug. 2009, casa memorială a poetului şi folcloristului Miron Pompiliu, pe numele adevărat Moise Popovici (născut la 20 iunie 1848, în satul Ştei – mort la 20 nov. 1897 la Iaşi, unde s-a stabilit în anul 1869), prieten cu Mihai Eminescu.