Versiunea în limba engleză (English version)
Date generale
Oraşul Baia de Arieş se află în partea de Vest-Nord Vest a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Nord Vest a judeţului Alba, pe râul Arieş, la poalele Muntelui Mare, în Ţara Moţilor, la intersecţia paralelei de 46°22’46” latitudine nordică cu meridianul de 23°16’47” longitudine estică, la 98 km Nord Vest de municipiul Alba Iulia. Din punct de vedere demografic, Baia de Arieş face parte din categoria oraşelor mici, cu o polulaţie de 3 894 loc. (1 ian. 2019), din care 1 966 loc. de sex masc. şi 1 928 fem. Supr.: 78,9 km2, din care 3,0 km2 în intravilan; densitatea: 1 298 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 3 461 loc., 3 354 de persoane erau români (96,9%) şi 107 loc. (3,1%) aparţineau altor etnii (maghiari, romi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 3 298 ortodocşi (95,3%) şi 163 loc. (4,7%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, baptişti, reformaţi, romano-catolici, Martorii lui Iehova, unitarieni, greco-catolici, creştini după evanghelie, unitrieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de cale feratã pe linia de mocăniţă (cu ecartament îngust) Turda – Baia de Arieş – Câmpeni – Roşia Montană – Abrud, construită în anii 1891-1912 (inaugurată la 20 iun. 1912), în lungime totală de 93 km, cale ferată folosită pentru transportul mărfurilor şi călătorilor. În 1997 a fost închis transportul pentru călători şi mărfuri pe această linie, din cauza nerentabilităţii, iar în 1998 o mare parte din această cale ferată a fost dezafectată, rămânând doar câteva tronsoane destinate pentru transportul turiştilor. Gara feroviară a fost declaratã monument istoric în anul 2010. Exploatarea de minereuri auro-argentifere şi de minereuri complexe a fost întreruptã la 7 mai 2004, când minele au fost închise. Produse textile (confecţii) şi alim. Prelucr. artisticã a lemnului. Agroturism. Bibliotecă orăşenească.
Istoric
În perioada stãpânirii romane în Dacia (106–271/275), localitea era cel mai important centru de exploatare a aurului. Din aceastã perioadã au fost descoperite o covatã din bronz pentru spãlarea aurului, unelte pentru minerit, opaiţe, ştampile, ceramicã ş.a. Prima atestare documentarã a aşezãrii dateazã din anul 1308, iar la 23 sept. 1325 apare consemnată ca localitate minierã, cu numele de Civitas Offenberg, într-un act emis de cãtre Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei. În 1437, localitatea este amintită şi cu denumirea Offenbánya, nume cu care mai apare şi pe o hartã austriacã din anul 1769. În sec. 15 a avut statut de oraş liber, privilegiu pe care l-a pierdut mai târziu, iar în anul 1560 era consemnat ca sat principal de exploatare a aurului şi argintului. Declarat oraş la 16 ian. 1998, are în subordine ad-tivã satele Brăzeşti, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăş şi Simuleşti.
Monumente
În oraşul Baia de Arieş se află biserica romano-catolică având hramul “Sfântul Ioan Nepomuk”, datând din anul 1487, restauratã şi sfinţitã la 8 oct. 1784, dominatã de un turn construit în 1884. Posedã o orgã din 1784 şi refacutã în anul 1881; casa parohialã dateazã din anul 1776 şi a fost restauratã în 1882; în oraş se mai aflã o bisericã greco-catolicã având dublu hram – “Preacurata Fecioarã Maria” şi “Sfântul Anton de Padova”, şi o casã parohialã construitã în anul 1570 şi renovatã în anii 1931-1932. În satul Brăzeşti existã biserica din lemn cu hramul „Învierea Domnului” (1769, pictatã în 1784 de Teodor Ciugan), declaratã monument istoric în anul 2010, iar în satul Sartăş se aflã biserica din lemn cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”, datând dinainte de anul 1780, construitã pe fundaţie de piatrã, declaratã monument istoric în anul 2010. Biserica este dominatã de un turn-clopotniţã pãtrat, plasat deasupra naosului şi prelungit cãtre cer cu un acoperiş conic foarte înalt. Biserica pastreazã picturi pe pereţii interiori din 1790 şi 1827.
About
The town of Baia de Arieş is located in the West-North-West part of Romania, in the historical province of Transylvania, in the North-West area of Alba County, on the Arieş River, at the foot of the Muntele Mare (the Great Mountain), in Ţara Moţilor, at the intersection of the parallel 46°22’46” North latitude with the meridian of 23°16’47” East longitude, 98 km Northwest of Alba Iulia. From a demographic point of view, Baia de Arieş is part of the category of small towns, with a population of 3,894 inhabitants (January 1, 2019), of which 1,966 males and 1,928 females Area: 78.9 km2, of which 3.0 km2 in urban areas; density: 1,298 inhabitants/km2. At the population census of October 20-31, 2011, out of the total of 3,461 inhabitants, 3,354 people were Romanians (96.9%) and 107 inhabitants (3.1%) belonged to other ethnic groups (Hungarians, Roma, etc.). From a confessional point of view, were registered in the same census: 3,298 Orthodox (95.3%) and 163 inhabitants (4.7%) (Pentecostals, Baptists, Reformed, Roman Catholics, Jehovah’s Witnesses, Unitarians), Greek Catholics, gospel Christians, Unitarians, etc.), or were atheists, without religion or with an undeclared religion. Railway station on the railway line (narrow gauge) Turda – Baia de Arieş – Câmpeni – Roşia Montană – Abrud, built in 1891-1912 (inaugurated on June 20, 1912), with a total length of 93 km, railway used for the transport of goods and passengers. In 1997, the transport of passengers and goods on this line was closed due to unprofitability, and in 1998 a large part of this railway was decommissioned, leaving only a few sections intended for the transport of tourists. The railway station was declared a historic monument in 2010. The mining of gold and silver ores and complex ores was stopped on May 7, 2004, when the mines were closed. Textiles (clothing) and food industry. Artistic wood processing. Agrotourism. Public library.
History
During the Roman rule in Dacia (106–271 / 275), the town was the most important center of gold mining. From this period, the following were discovered: a bronze tub for washing gold, mining tools, lamps, stamps, ceramics, etc. The first documentary attestation of the settlement dates from 1308, and on September 23, 1325 is recorded as a mining town, named Civitas Offenberg, in a deed issued by Charles I Robert of Anjou, King of Hungary. In 1437, the town is also mentioned as Offenbánya, with which it also appears on an Austrian map from 1769. In the 15th century it had the status of a free city, a privilege which it later lost, and in 1560 it was recorded as main village of gold and silver mining. Declared a town on January 16, 1998, it is subordinated to the villages of Brăzeşti, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăş and Simuleşti.
Monuments
In the town of Baia de Arieş is the Roman Catholic church dedicated to “Saint John of Nepomuk”, dating from 1487, restored and consecrated on October 8, 1784, dominated by a tower built in 1884. It has an organ from 1784 and rebuilt in 1881; the parish house dates from 1776 and was restored in 1882; In the city there is also a Greek Catholic church with a double patron saint – “Blessed Virgin Mary” and “Saint Anthony of Padua”, and a parish house built in 1570 and renovated in 1931-1932. In the village of Brăzeşti there is a wooden church dedicated to the “Resurrection of the Lord” (1769, painted in 1784 by Teodor Ciugan), declared a historical monument in 2010, and in the village of Sartăş there is a wooden church dedicated to the “Descent of the Holy Spirit”, from before 1780, built on a stone foundation, declared a historic monument in 2010. The church is dominated by a square bell tower, placed above the nave, and extended upwards with a very high conical roof. The church preserves paintings on the interior walls from 1790 and 1827.
Back to Romanian version