CAILOR, Cascada ~, cascadă situată pe pantele de Nord Est ale M-ţilor Rodnei, la 1 300 m altitudine, în arealul staţiunii climaterice Borşa, judeţul Maramureş, formată de Pârâul Cailor, care izvorăşte dintr-un circ glaciar. Firul de apă al acestei văi se scurge peste un abrupt calcaros, prăvălindu-se în mai multe trepte pe o diferenţă de nivel de 240 m, iar căderea generală a apei fiind de 101 m (cea mai mare cădere de apă a unei cascade din România).
CARAIMAN, cascada Caraiman este situată în M-ţii Bucegi, la 1 700 m alt., pe valea Jepilor, în apropierea cabanei Caraiman, pe linia de teleferic Buşteni-Babele. Cascada este formată de un pârâiaş care ia naştere doar în timpul primăverii când se topeşte zăpada şi ploile sunt mai frecvente. Apa învolburată a acestui torent se revarsă mai întâi în şuvoaie peste pragurile stâncoase nu prea mari, după care se prăbuşeşte peste panta abruptă a peretelui Jepilor Mici de la o înălţime de c. 100 m (fiind cea mai înaltă cascadă din România), transformându-se într-o veritabilă şi spectaculoasă cascadă. Deoarece această cascadă apare doar primăvara (în restul anului nu există din cauza lipsei unui debit constant de apă în cantităţi mari), localnicii i-au atribuit numele de Cascada fantomă.
CASCADA DE LA VIDRA → Pişoaia, Cascada ~, Capitolul Cascade (P).
CASCADA DUŞUL PĂDURARULUI → Cheile Jieţului.
CASCADELE ŞAPTE SCĂRI → Şapte Scări, Cascada ~, Capitolul Cascade (Ş).
CASCADA FANTOMĂ → Caraiman, Cascada ~.
CASCADA MIRESII → Pişoaia, Cascada ~, Capitolul Cascade (P).
CASCADA MUNCELUL → Cheile Jieţului.
CASCADA PUTNEI, cascadă situată în perimetrul comunei Tulnici, judeţul Vrancea, în apropierea satului Lepşa, la 70 km de municipiul Focşani, în cadrul Parcului Naţional Putna, extins pe 10 ha. După ce râul Putna primeşte pe afluentul ei Tişiţa, apele lor unite şi învolburate se prăvălesc printre stâncile care le străjuiesc, pe o lungime de 80 m, cu o diferenţă de nivel de 12 m, după care apele se “odihnesc” puţin într-un lac format la baza cascadei. Frumuseţea peisajului înconjurător, zbuciumul şi vuietul căderii apei de la 12 m înălţime, datorat debitului mare de apă (9 m3/secundă), viteza cu care se strecoară apa pe firul îngust al canalului de scurgere, fac din această cascadă unul dintre cele mai frecventate locuri de turişti. În aval de cascadă, la circa 200 m pe malul stâng, se află urmele vechii cascade, care a fost părăsită de apele râului Putna în timpurile geologice, ca urmare a mişcărilor geotectonice din această zonă. Atunci, apele râului Putna şi-au schimbat cursul spre dreapta, pe traseul actual al albiei de scurgere. Cascada Putnei, cunoscută şi sub numele de Săritoarea Putnei, a fost declarată rezervaţie naturală şi monument al naturii în anul 1973.
CAŞOCA este una dintre cele mai frumoase cascade din România, situată în masivul Podu Calului din M-ţii Penteleu, în mijlocul unei păduri fermecătoare de brazi, molizi, fagi ş.a., pe râul cu acelasi nume, în arealul satului Caşoca din com. Siriu, jud. Buzău, la circa 5 km de barajul şi lacul de acumulare Siriu. Volumul de apă al râului Caşoca, relativ măricel, întâlneşte la un moment dat un prag vertical al unei stânci, formată din gresie de Tarcău, peste care se prăbuşeşte de la circa 17 m înălţime (alte aprecieri se referă la 8 – 10 m înălţime), sub forma unei perdele de apă, într-un mic lac de la baza stâncii, după care îşi continua drumul său vijelios către râul Buzău, care-l aşteaptă să-l preia pe partea stângă a sa. Cascada Caşoca mai este cunoscută şi sub numele de Pruncea.
CIUCAŞ, cascadă situată în arealul satului Corneşti din com. Mihai Viteazu, jud. Cluj, în aval de Cheile Turzii, la c. 55 km de municipiul Cluj-Napoca. Apa pârâului Hăşdate, care străbate defileul cu acelaşi nume, parcurge un sector cu numeroase repezişuri şi rupturi de pantă, formând mai multe cascade, între care cea mai mare are înălţimea de c. 5 m, după care apele învolburate se potolesc într-un mic lac format la baza cascadei.
CLOCOTA, cascadă situată în arealul staţiunii balneoclimaterice Geoagiu-Bãi, jud. Hunedoara, formată de pârâul cu acelaşi nume, cu apă termală, care nu îngheaţă pe timpul iernii. Cascada are o cădere a apei de 40 m, desfăşurându-se sub forma unui văl de mireasă, apa răsfirându-se în falduri, în mai multe şuvoaie, pe panta stâncilor, pe o lăţime de 22 de metri.
COVĂTARI, cascadă situată în M-ţii Gutâi, în arealul com. Săpânţa, jud. Maramureş, pe cursul pârâului Runcu, afl. drept al râului Săpânţa, formată într-un sector de defileu îngust, unde debitul pârâului Runcu este mare şi constant şi apa se prăbuşeşte tumultuos, în două trepte succesive, de la c. 20 de metri sub forma unui evantai.