Liteni

Date generale

Oraşul Liteni se află în extremitatea de Nord Est a României, în provincia istorică Bucovina, în zona de Est-Sud Est a judeţului Suceava, în regiunea de contact a culoarului Siretului cu Pod. Fălticeni, la 235-345 m alt., pe cursul inferior al râului Şomuzu Mic şi la confluenţa râului Suceava cu Siretul, la intersecţia paralelei de 47º31’12” latitudine nordică cu meridianul de 26º31’55” longitudine estică, la 30 km Sud Est de municipiul Suceava; 10 282 loc. (1 ian. 2019), din care 5 207 loc. de sex masc. şi 5 075 fem. Supr.: 72,6 km2, din care 16 km2 în intravilan; densitatea: 643 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 9 596 loc., 9 333 de persoane erau români (97,3%), 22 rromi (0,2%) şi 241 loc. (2,5%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 9 049 ortodocşi (94,3%), 166 penticostali (1,7%), 67 creştini de rit vechi (0,7) şi 314 loc. (3,3%) aparţineau altor confesiuni (creştini după evanghelie, baptişti, romano-catolici, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. (inaugurată la 25 dec. 1869), la Liteni şi haltă de c.f. (în satul Corni), pe magistrala feroviară Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Dolhasca – Corni – Liteni – Suceava. Nod rutier. Expl. de balast şi gresii. Producţie de mobilă, de confecţii textile şi de produse lactate; Abator. Fermă de creştere a porcinelor. Centru pomicol. Cămin Cultural; Bibliotecă publică (peste 10 000 de volume). Centru de confecţionare a măştilor populare, a costumelor de port popular, a covoarelor manuale populare, a sculpturilor în lemn, a ceramicii populare, ţesăturilor populare etc. Agroturism.

Istoric

În arealul oraşului Liteni au fost descoperite vestigii din Epoca Neolitică, aparţinând Culturilor materiale Criş (mileniul 6 î.Hr.) şi Cucuteni (mileniile 4-3 î.Hr.) şi fragmente de vase ceramice din seco,lele 5-8 şi 10-13. Localitatea apare menţionată documentar, pentru prima oară, la 31 iulie 1463, într-un act semnat de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, prin care acesta întărea portarului Sucevei, Luca Arbore, satele Vorona şi Ruşi ….”din hotarul acestor sate să fie pre unde au hotărât dumnealui, începându-se din hotarul lui Dragomir Liteanu, drept piste valea Voronei, şi de la Siretu”. Ulterior, aşezarea Liteni mai apare consemnată la 18 dec. 1515, la 20 mai 1617, 21 iun. 1867, 31 iul. 1885 etc. În 1894, Liteni era o comună rurală cu 2 870 de suflete (1444 loc. de sex masc. şi 1 426 fem.), formată din satele Liteni, Corni şi Rotunda, în care existau trei biserici şi o şcoală înfiinţată în 1865. Comuna Liteni a fost trecută în categoria oraşelor la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă satele Corni (atestat documentar la 25 ian. 1648), Roşcani (menţionat la 31 iul. 1463 cu numele satul lui Petru Rusu sau satul Ruşi), Rotunda (1824), Siliştea (20 oct. 1606) şi Vercicani (20 sept. 1479).

Monumente

În oraşul Liteni se află biserica „Sfântul Nicolae”, declarată monument istoric în anul 2004, ctitorie din anul 1782 a boierului Teodor Vârnav-Liteanu, renumită pentru picturile murale interioare, realizate în stil laicizant, inspirate din picturile Renaşterii italiene, biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” (1940) şi conacul lui Teodor Vârnav-Liteanu , declarat monument istoric în anul 2004, aflat în mijlocul unui parc, construit în anul 1790, cu unele transformări din anul 1900. Conacul a fost retrocedat moştenitorilor în anul 2003. În satul Corni se există biserica „Sfinţii Voievozi”, ctitorie din anii 1838–1841 (reparată în 1897) a Zoiţei Balş, iar in satul Rotunda se afla biserica “Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din anul 1803 a boierului Teodor Vârnav-Liteanu.