Date generale
Oraşul Băile Herculane se află în partea de Sud Vest a României, în provincia istorică Banat, în zona de Sud-Sud Est a judeţului Caraş-Severin, pe râul Cerna, între M-ţii Mehedinţi la Est şi M-ţii Cernei la Vest, la 160 m altitudine, la intersecţia paralelei de 44°52’43” latitudine nordicã cu meridianul de 22°24’51” longitudine esticã, la 41 km Nord Vest de municipiul Drobeta-Turnu Severin (reşedinţa judeţului Mehedinţi) şi 110 km Sud Est de municipiul Reşiţa (reşedinţa judeţului Caraş-Severin). Din punct de vedere demografic, Băile Herculane face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 4 826 loc. (1 ian. 2019), din care 2 274 loc. de sex masc. şi 2 552 fem. Supr.: 105,4 km2, din care 2,3 km2 în intravilan; densitatea: 2 098 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 008 loc., 4 342 de persoane erau români (86,7%), 111 rromi (2,2%), 23 maghiari (0,5%) şi 532 loc. (10,6%) aparţineau altor etnii (cehi, sârbi, germani, croaţi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 4 348 ortodocşi (86,8%), 81 romano-catolici (1,6%), 26 baptişti (0,5%) şi 553 loc. (11,1%) aparţineau altor confesiuni (greco-catolici, penticostali, Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea, reformaţi ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f., cu o garã construită în stil baroc, în anii 1878-1886, după planul arhitectului A.D. Serres, azi declaratã monument istoric. Iniţial, clădirea gării a fost un castel de vânătoare al împăratului Franz Joseph al Austriei. Expl. de calcar. Hidrocentrală (32 MW) intratã în funcţiune în 1987. Muzeul de istorie “Nicolae Cena”, organizat în anii 1922-1924 (inaugurat la 28 iulie 1924 şi reorganizat dupã anul 1960), cuprinde documente referitoare la istoricul staţiunii, inscripţii, basoreliefuri, arme, monede, ceramică, podoabe etc. Numeroase alte inscripţii, statui, ornamentaţii din epoca romanã (când aici exista un oraş), scoase la ivealã cu ocazia unor săpături arheologice, se păstrează în Muzeul din Viena. Biblioteca orăşenească „Nicolae Stoica de Haţeg”. Oraşul Băile Herculane face parte din categoria unor renumite staţiuni balneoclimaterice, de interes general, cu funcţionare permanentã, cunoscutã din vremea stãpânirii romane în Dacia sub numele Ad aquas Herculi sacras (atestatã documentar ca staţiune în anul 153), fiind cea mai veche staţiune balneoclimatericã din România. Aici este o climã blândã, de adãpost, cu influenţe mediteraneene care determinã ca temperaturile medii din timpul iernii sã fie pozitive (+1°C), primăverile sã fie timpurii, iar verile nu excesiv de cãlduroase (medii termice de 22°C). Aerul are o puternicã ionizare (2 000 de ioni negativi/cm3) cu efecte sedative asupra organismului. Izvoarele cu ape minerale sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, oligominerale, slab radioactive, cu mineralizãri (3 166–7 426 mg/litru) şi temperaturi variate (38–60°C) sunt folosite atât în cură internă, cât şi externã, au o acţiune fiziologicã complexã şi o valoare terapeutică fără egal. Staţiunea (cu funcţionare neîntreruptã din 1734), numitã pânã în 1817 Băile Hebadiei, s-a dezvoltat în mod deosebit în a doua jumătate a sec. 20, fiind indicatã pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice (convalescenţă după operaţii pe articulaţii, dupã fracturi, entorse, luxaţii etc.), a celor neurologice periferice (pareze, paralizii) şi a unor boli asociate (afecţiuni respiratorii, otorinolaringologice, ginecologice, dermatologice, obezitate etc.). La Băile Herculane are loc anual (din 1993) Congresul spiritualitãţii româneşti, la care participã români din toate colţurile lumii, precum şi un Târg Internaţional de Turism balnear. La 12 octombrie 2011, oraşul Băile Herculane a fost declarat Staţiune turistică balneară de interes naţional.
Istoric
Oraşul Băile Herculane a fost întemeiat în anul 102 d.Hr. de către administraţia romanã în Dacia, imediat dupã ocuparea acesteia în urma Rãzboiului daco-roman din anii 101-102. Legiunea romanã de ocupaţie a construit aici numeroase edificii, băi termale, temple, monumente, statui etc. Prima atestare documentarã a oraşului dateazã din anul 153 d.Hr., cu numele Ad aquas Herculi sacras ad Mediam. După retragerea legiunilor şi a administraţiei romane din Dacia, în perioada 271-275, oraşul a înregistrat o lungã perioadă de decădere. Abia în anul 1736 a început reconstruirea şi modernizarea staţiunii şi a cãilor de acces cãtre aceasta, sub coordonarea generalului austriac Johann Andreas von Hamilton (n. 1679 – m. 1738). Băile Herculane a fost declarat oraş în 1951, în prezent având în subordine ad-tivã localit. componentã Pecinişca. În arealul oraşului Băile Herculane se află rezervaţiile naturale Domogled (2 382,8 ha) şi Coronini-Bedina (3 864 ha) din cadrul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.
Monumente
Gara feroviară a fost construită în stil baroc, în anii 1878-1886, după planul arhitectului A.D. Serres, azi declarată monument istoric. Iniţial, clădirea gării a fost un castel de vânătoare al împãratului Franz Joseph al Austriei; biserica romano-catolică “Înălţarea la Cer a Sfintei Fecioare Maria” (1838), declarată monument istoric; biserica ortodoxă cu hramul “Schimbarea la Faţă”, construită în perioada 12 sept. 1799 – 6 aug. 1804; statuia lui Hercule, operă în bronz realizată de sculptorul Rahl Adam Rammelmeyer din Viena, dezvelită în anul 1847, azi declarată monument istoric.
Clădirea Cazinoului, construită în stil baroc după planurile arhitectului Wilhelm von Doderer în anii 1862-1864, azi declarată monument istoric şi care adăposteşte muzeul de istorie “Nicolae Cena”; Hotel “Decebal” (fost “Ferdinand”), construit în stil baroc, în anii 1860-1862, azi declarat monument istoric; Hotel “Traian” (1869-1871), azi parţial dezafectat şi declarat monument istoric; Hotel “Dacia” , construit în stil baroc în anii 1812-1824 şi refăcut în anul 1906 după un incendiu; Hotel “Domogled” (1808-1810), azi dezafectat; Hotel “Roman”, cu o arhitecturã modernă, monumentală, dat în folosinţă în anul 1976, a fost construit pe malul drept al râului Cerna, pe locul unde a fost fondată staţiunea romană în anul 102 d.Hr. La parterul complexului hotelier există un bazorelief al lui Hercules şi Bãile imperiale romane; clãdirile băilor “Diana” construitã în 1858-1859, pe locul uneia din 1810, rabilitatã şi modernizatã în anii 2001-2002 şi declarată monument istoric, “Hebe” din cadrul hotelului “Apollo” (1826, refacută în 1926) şi “Neptun” (1883-1886), azi în stare de degradare, toate declarate monumente istorice.
Podul de piatră peste râul Cerna, construit în 1864, azi declarat monument istoric; după prăbuşirea comunismului în dec. 1989, o mare parte dintre hotelurile şi clădirile cu regim de patrimoniu s-au degradat treptat, ajungând în prezent în pragul ruinării. In localitatea componentă Pecinişca, atestată documentar în anii 1540 şi 1751, se aflã biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Apostol Toma” , construită în anii 1884-1886, pictată în 1903 şi restauratã în 1993 şi 2003-2006; arborele relict, de vârstă mezozoică, Sequoia Gigantea – arbore gigant (numit şi arborele-mamut) de 30 m înălţime, originar din America de Nord; ruinele staţiunii termale romane (apeducte, băi, tabule votive); Peştera Hoţilor, cu urme de cultură materială din Paleolitic, Neolitic, Epocile bronzului şi a fierului, daco-romană şi feudală. În apropiere de Băile Herculane se află cascada Vânturătoarea ( → Cascada Vânturătoarea).