Murfatlar

Date generale

Oraşul Murfatlar se află în jud. Constanţa, în Pod. Dobrogei de Sud, la 90 m alt., pe canalul Dunăre-Marea Neagră, la 20 km V de municipiul Constanţa; 10 764 loc. (1 ian. 2011): 5 338 de sex masc. şi 5 426 fem. Supr.: 69,2 km2, din care 4,7 km2 în intravilan; densitatea: 2 290 loc./km2. Staţie de c.f. (inaugurată la 1 oct. 1860). Nod rutier. Port pe canalul DunăreMarea Neagră. Expl. de calcar şi cretă. Constr. de utilaje grele pentru construcţii. Reparaţii navale. Producţie de aparate electrocasnice, de mobilă, ambalaje din lemn, folii şi tuburi din material plastic, de cretă macinată, de confecţii şi de prefabricate din beton (BCA). Staţie de pompare a apei din canal pentru irigaţii, cu o putere de 56 MW. Complex de creştere a taurinelor. Staţiune de cercetare şi producţie vitivinicolă (din 1942). Vestită podgorie, întemeiată în anul 1907, cu plantaţii masive de viţă de vie făcute mai ales în anii 1952–1955, extinsă pe c. 6 500 ha. Important centru de vinificaţie. Cramă. Pomicultură (în special piersici). Fazanerie. Muzeul viticulturii.

Istoric

În arealul oraşului au fost descoperite vestigii de locuire datând dinainte de anul 992 d.Hr. În zona dealului Tibişir din apropiere, într-o carieră de cretă, a fost scoasă la iveală (la 11 iun. 1957) o aşezare călugărească rupestră, cunoscută sub numele de Complexul monahal Murfatlar (sau Basarabi) datând din sec. 9–10, constituită dintr-o biserică cu compartimentare specific ortodoxă (altar, naos, pronaos), o biserică cu plan de bazilică (trei nave pe stâlpi), două paraclise, şase cavouri şi mai multe galerii de comunicaţie săpate în masivul de cretă. Încăperile săpate în stânca de cretă sunt decorate cu motive simbolice sau figurative, stilizate schematic (doi balauri încolăciţi, un porumbel, pomul vieţii, un călăreţ, diverse animale şi tipuri de cruci) şi cu inscripţii cu litere greceşti, slave sau runice. În aceste încăperi s-au mai găsit unelte din os, fier şi piatră, vase ceramice, specifice civilizaţiei balcano-dunărene din sec. 9–10, şi un sgrafit cu data anului 992. Complexul monastic rupestru de la Murfatlar, considerat un unicat al culturii străvechi româneşti, atestă influenţa monahismului cappadocian. Localitatea apare menţionată documentar în anul 1855 cu numele Murfatlar – denumire pe care a purtat-o până în 1924 când, din cauza unor dispute dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc, aceasta a fost schimbată în Basarabi. Toponimul Basarabi a persistat în perioadele 1924–1 ian. 1965 şi 7 nov. 1975–28 dec. 2007, iar cel de Murfatlar între 1855– 1924, între 1 ian. 1965 şi 7 nov. 1975 şi după 28 dec. 2007. Fosta com. Murfatlar (sau Basarabi) a fost trecută în categoria oraşelor la 18 apr. 1989 având în subordine ad-tivă localit. componentă Siminoc.

Monumente

Complexul monastic rupestru; biserica „Naşterea Maicii Domnului”, construită în anii 1903–1906 după planul arhitectului D. Bănescu, cu picturi murale interioare originare executate de P.A. Serafim; conacul lui Mihail Kogălniceanu (sec. 19), declarat monument istoric, azi sediul unei grădiniţe de copii. În apropierea complexului monahal a fost pusă piatra de temelie (la 22 apr. 2010) a unei noi mănăstiri, cu biserica având hramul „Sfântul Ierarh Teotim”. În arealul oraşului Murfatlar se află pădurea Murfatlar (641 ha) alcătuită din stejar pufos (Quercus pubescens) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis), şi rezervaţia floristică „Fântâniţa-Murfatlar” (19,7 ha), pusă sub ocrotire în 1962, situată într-o zonă calcaroasă abruptă, brăzdată de văiugi, în care se dezvoltă numeroase specii de plante rare, de interes ştiinţific, printre care zambila (Hyacinthus leucophaeus), usturoiul sălbatic (Allium saxatile), luşca (Ornithogalum refractum), spinul de Murfatlar (Carduus murfatlarii), colilia (Stipa lessingiana murfatlarii), ruscuţa (Adonis vernalis var. murfatlariensis), inul dobrogean (Linum pallasianum), migdalul pitic (Prunus tenella), cimbrul (Satureja caerulea), bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) ş.a. În această pădure trăiesc numeroase broaşte ţestoase de uscat.