Buftea

Date generale

Oraşul Buftea se află în partea de Sud-Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona de Vest a jud. Ilfov, în Câmpia Vlăsiei, pe râul Colentina, la intersecţia paralelei de 44°34’12” latitudine nordicã cu meridianul de 25°57’00” longitudine estică, la 21 km NV de municipiul Bucureşti, capiatala României; 22 615 loc. (1 ian. 2019), din care 10 935 loc. de sex masc. şi 11 680 fem. Supr.: 57 km2, din care 32 km2 în intravilan; densitatea: 707 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 22 178 loc., 19 705 persoane erau români (88,8%), 1 511 rromi (6,8%) şi 962 loc. (4,4%) aparţineau altor etnii (maghiari, turci, italieni ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 20 768 ortodocşi (93,6%), 187 penticostali (0,8%), 78 romano-catolici (0,4%) şi 1 145 loc. (5,2%) aprţineau altor confesiuni (baptişti, adventişti de ziua a şaptea, musulmani, Martorii lui Iehova, evanghelici, creştini dupã evanghelie ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. Producţie de aparate şi echipamente pentru testare şi măsurare în laborator, de echipamente şi utilaje pentru industria alimentară, de mase plastice, de vatã, de oxigen industrial, de ambalaje pentru industria alimentară, de conserve din legume şi fructe, de produse alimentare (preparate din carne şi lapte, amidon, băuturi alcoolice, panificaţie). Filatură de bumbac. Combinat avicol. Până în anul 1990, pe malul  lacului Buftea () s-au  aflat clădirile Studioului Cinematografic „Bucureşti”, construite în anii 1951–1956, după care, acestea au intrat în posesia Trustului “Media-Pro”. Bibliotecă publică, inaugurată în anul 1924. Parcul Ştirbei (30 ha), în prezent pe cale de degradare.

Istoric

În arealul oraşului Buftea au fost descoperite o vatră de locuire datând din Paleolitic (mileniul 10 î.Hr.), urmele unei aşezări omeneşti din Neolitic (c. 7000 – 2500 î.Hr.) şi a mai multor aşezări omeneşti din Epocile bronzului (milen. 3-2 î.Hr.) şi a fierului (secolul 12 î.Hr.), precum şi numeroase vestigii din secolele 3-4, 6-7 şi 9-11. Aşezare Buftea apare consemnată, ca sat, prima oară, la 15 iun. 1577, cu numele Măneşti, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Alexandru II Mircea, iar apoi la 14 mai 1580, 15 mart. 1645, şi cu numele Odaia Buftii la 20 iul. 1752, într-un document în care se specifica faptul că:

Odaia Buftii s-a făcut pe locul şi în continuitatea moşiei (satului) medievale Măneşti”.

Declarat oraş la 17 febr. 1968. Între 23 ian. 1981 şi 10 apr. 1997 oraşul Buftea a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Oraşul Buftea are în subordine ad-tivă localitatea componentă Buciumeni. La 20 febr./5 mart. 1918, la Buftea s-a încheiat Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, prin care se impunea cedarea cãtre Puterile Centrale a unor însemnate pãrţi din teritoriul României (circa 5 600 km2), respectiv cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei, precum şi unele probleme legate de subordonarea economiei ţãrii capitalului german, sprijinirea trupelor Puterilor Centrale în trecerea lor prin Moldova şi Basarbia spre Ucraina ş.a. Tratatul preliminar a fost completat şi definitivat prin Tratatul de Pace de la Bucureşti din 24 apr./7 mai 1918 dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte.

Monumente

În oraşul Buftea se află Palatul lui Barbu Dimitrie Ştirbei, domn al Ţării Româneşti, aflat în cadrul unui parc de 30 ha, cu arbori seculari, a cărui construcţie a început în anul 1850, după planurile arhitectului Joseph Harti, şi terminată în 1863 de fiul acestuia, Alexandru Barbu Ştirbei. Palatul, declarat azi monument istoric şi de arhitecturã, are tâmplărie de lemn de stejar, pereţii pictaţi, candelabre şi aplice originare din fier forjat, a fost extins după Primul Război Mondial şi supus unor reparaţii, refaceri şi restaurări în anii 1958-1959. Palatul a trecut în proprietatea statului la 30 iun. 1992 şi administrat de Ministerul Culturii, iar la 9 oct. 2000, întregul complex Ştirbei din parcul cu acelaşi nume, alcătuit din palat, capela “Sfânta Treime”, Castelul de apă, serele domneşti, extinse pe 3 ha, Pavilionul porţii ş.a., a trecut în administraţia Regiei Autonome “Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS), iar în anul 2006 domeniul Ştirbei a fost retrocedat moştenitorilor familiei Ştirbei. În anul 2007, urmaşii familiei Ştirbei au vândut domeniul Ştirbei firmei Bucharest Arena, care l-a transformat într-un complex de spaţii de cazare şi restaurant. Capela “Sfânta Treime”, declarată monument istoric, a fost construită în anii 1871-1890, în stil gotic, după planurile arhitectului austriac de origine daneză, baronul Theophil Edvard von Hansen, iar picturile murale interioare au fost realizate în 1890 de Gheorghe Tattarescu. În această capelă se află mormântul domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbei şi cel al fiului acestuia Alexandru Barbu Ştirbei. Castelul de apă din cadrul complexului Ştirbei a fost construit în 1920 după planurile inginerului Anghel Saligny.

Palatul Știrbei (Buftea, jud. Ilfov)
Palatul Știrbei (Credit: Andreea Ghinea)

Pe teritoriul fostului sat Atârnaţi, azi înglobat în oraşul Buftea, se află biserica „Sfântul Nicolae”, construită în anii 1809–1812, pe cheltuiala boierului Constantin Dragodana (reparată în 1889) şi biserica „Sfânta Varvara”, zidită în 1934 după planurile arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. La Buftea mai există Ateneul Popular (1934), o casă ţărănească din 1891, conacul „Oteteleşanu” (sec. 19) şi biserica având triplu hram – “Sfânta Cuvioasă Parascheva, “Sfântul Prooroc Daniil” şi “Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, zidită în anii 2013-2018. În localitatea componentă Buciumeni, atestată documentar la 29 apr. 1595, se află biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, ctitorie din 15 sept.1787 a stolnicului Constantin Nenciulescu, declarată monument istoric in 1919, consolidată şi reparatã în 1968 şi 1995, şi biserica “Adormirea Maicii Domnului, ctitorie din 1850 a domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbei, restauratã în anul 2014. În apropiere de oraş, la 3 km de localitatea componentă Buciumeni, se află Pădurea Râioasa (54,8 ha), declarată rezervaţie forestieră în 1973, alcãtuitã din stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), arţar (Acer platanoides), ulm (Ulmus laevis) şi salcâm plantat (Robinia pseudacacia). Numele pădurii derivă de la aspectul noduros al copacilor, care au pe scoarţă mulţi licheni şi muşchi. În această pădure au fost găsite (şi apoi descrise) mai multe forme şi varietăţi de brânduşă galbenă (Crocus moesiacus).