BÂLEA, cascadă situată în M-ţii Făgăraş, în apropierea hotelului Bâlea-Cascadă, între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, la 1 200 m altitudine, la ieşirea din valea glaciară a Bâlei, fiind formată de prăvălirea apelor pârâului Bâlea, în mai multe trepte, cu o cădere de 60 m şi extinsă pe unele porţiuni pe o lăţime de mai mulţi metri sub forma vălului unei mirese. Important obiectiv turistic pe traseul Bâlea-Lac, Bâlea-Cascadă.
BEUŞNIŢA, Cascadele Beuşniţei reprezintă o succesiune de mai multe cascade, cu căderi ale apei sub 5 m înălţime, formate de râul Beiu, în amonte de lacul Ochiul Beiului, situate în Rezervaţia naturală din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, judeţul Caraş-Severin. Ultima cascadă, cu o cădere a apei de la 5 m înălţime (cea mai mare dintre toate acestea) este cea mai impresionantă, apa râului răsfirându-se sub forma unui evantai pe stâncile împodobite de muşchi. Declarate monumente ale naturii.
BIGĂR, cascadă situată în arealul comunei Bozovici, judeţul Caraş-Severin, în M-ţii Aninei, în cadrul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Cascada Bigăr este formată de şuvoiul de apă, bogată în calcar, care provine din Izbucul Bigăr şi care se prăvăleşte în pârâul Miniş de pe povârnişul stâncos acoperit de muşchi, de la 8 m înălţime, sub forma vălului unei mirese. În anul 2013, The World Geography a plasat această cascadă pe primul loc în lume din punct de vedere al unicităţii şi frumuseţii ei. În iulie 2016, firma Coca-Cola din Timişoara a început un program de reabilitare a traseului pietonal către această cascadă, precum şi dotarea zonei cu panouri informative, pubele ecologice, marcaje, locuri de popas ş.a. – amenajări care s-au încheiat la 26 mai 2017, fapt care a impulsionat creşterea numărului de turişti. Cascada Bigăr a fost declarată arie protejată de interes naţional la 5 martie, publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000. Local, această cascadă mai este cunoscută şi sub numele Coronini. Din cauze necunoscute încă, în ziua de luni, 7 iunie 2021, în jurul orei 18 şi 15 minute, peretele stâncos, masiv, din partea stângă a cascadei s-a prăbuşit în albia pârâului Miniş, ştirbind astfel farmecul, frumuseţea şi unicitatea acestei cascade.
BOROGEANA, Cascada ~ → Cheile Latoriţei.
BUCIAŞ, cascadă situată în masivul Tarcău din Carpaţii Orientali, în arealul comunei Mănăstirea Caşin, judeţul Bacău, în cadrul Rezervaţiei Naturale Buciaş, la 25 km de municipiul Oneşti. Cascada Buciaş este formată de apele pârâului Buciaş, înanite de vărsarea acestuia în râul Caşin, care se rostogolesc peste un prag stâncos alcătuit din gresie de Tarcău, de la 15 m înălţime. Rezervaţia Naturală Buciaş se extinde pe 471 ha pe pantele masivului Tarcău între 500 şi 1 164 m altitudine, în zona flişului Carpaţilor Orientali. Aici este singurul loc din judeţul Bacău unde se întâlnesc vidrele (Lutra lutra) şi caprele negre (Rupicapra rupicapra), declarate monumente ale naturii şi ocrotite de lege. Local, cascada Buciaş mai este cunoscută şi sub numele Zimnicioara.
BUHĂESCU, cascadă situată în masivul Rodna (Carpaţii Orientali), pe râul cu acelaşi nume, la ieşirea acestuia din circul glaciar omonim. Este, de fapt, o succesiune de cataracte modelate pe roci cristaline, dezvoltate pe o lungime de circa 200 m şi o diferenţă de nivel de 110 m (1 800–1 690 m altitudine). La 2,3 km de la izvorul pârâului Buhăescu se află o altă cascadă, dezvoltată pe o diferenţă de nivel de 50 m (de la 1 400 la 1 350 m).
BULBUCI, cascadă în M-ţii Bihor, în cadrul Parcului Naţional Apuseni, situată în perimetrul comunei Pietroasa, judeţul Bihor, pe cursul superior al pârâului Bulbuci (afluent stâng al râului Boga), la circa 825 m altitudine, la aproximativ 3 km Nord Vest de Peştera Gheţarul de la Barsa. Pârâul Bulbuci, în “graba” lui către confluenţa cu râul Boga, întâlneşte o ruptură de pantă peste care se prăvăleşte în trei trepte succesive de la o înălţime totală de circa 40 m, ultima treaptă, cu o cădere de circa 20 m, fiind mai spectaculoasă şi mai uşor accesibilă.
BURĂU MARE, cascadă de o rară frumuseţe, situată în M-ţii Locva, în arealul satului Padina Matei, comuna Gârnic, judeţul Caraş-Severin, la circa 1,8 km aval de cascada Modăviţa şi circa 6,4 km de oraşul Moldova Nouă, în interiorul unei păduri de foioase, cu vegetaţie abundentă, formată de pârâul Lişava, afluent al râului Caraş. Apa pârâului se prăvăleşte peste un perete stâncos, ca pe un tobogan, într-un şuvoi unic, de la circa 30 m înălţime, după care se învolburează într-o cavitate mică, formată în stâncă, apoi îşi continuă zbuciumul pe o pantă mai puţin înclinată, pe încă circa 5-6 m lungime, sub forma unei pâlnii, pentru ca în final să-şi potolească zgomotul într-un mic lac de la baza stâncii.