Date generale
Oraşul Victoria se află situat exact în centrul României, în provincia istorică Transilvania, în extremitatea de Vest a judeţului Braşov, în Depresiunea Făgăraş, la poalele de Nord ale M-ţilor Făgăraş, la 556-650 m altitudine, pe cursul inferior al pârâului Ucea (afluent stâng al râului Olt), la intersecţia paralelei de 45°44’34” latitudine nordică cu meridianul de 24°41’24” longitudine estică, la 97 km Vest-Nord Vest de municipiul Braşov. Din punct de vedere demografic, Victoria face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 8 499 loc. (1 ian. 2019), din care 4 121 loc. de sex masc. şi 4 378 fem. Supr.: 10,0 km2, din care 6,5 km2 în intravilan; densitatea: 1 308 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 386 loc., 6 907 persoane erau români (93,5%) şi 479 loc. (6,5%) aparţineau altor etnii (maghiari, germani, rromi, bulgari ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 722 de ortodocşi (91,0%) şi 664 loc. (9,0%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, penticostali, adventişti de ziua a şaptea, romano-catolici, Martorii lui Iehova, evanghelişti, greco-catolici, creştini după evanghelie, reformaţi, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Oraşul Victoria este deservit de gara din staţia feroviară Ucea (aflată la 9 km de de oraş), pe linia de cale ferată Sibiu – Avrig – Făgarăş, inaugurată la 22 noiembrie 1892.Termocentrală. Combinat chimic construit în anii 1949-1951 pe locul unei foste uzine, inaugurată în anul 1937, construită de un grup cehoslovac de întreprinzători. După Revoluţia din 16-22 decembrie 1989, Combinatul chimic Victoria s-a divizat în două Societăţi Comerciale – S.C. “Viromet” S.A., care prelucrează gazul metan, din care se obţin îngrăşăminte, amoniac, acid azotic, acid sulfuric, mase plastice, coloranţi, vopsele, răşini sintetice ş.a. şi S.C. “Pirochim” S.A., care produce explozivi. În anul 1995, a fost inaugurată o nouă uzină chimică (S.C. “Virolite” S.A.), cu capital american, numită ulterior S.C. “Purolite” S.A., care produce, printre altele, produse pentru industria farmaceutică. La Victoria se mai produc articole din sticlă şi mobilier. Sere legumicole şi floricole (5 ha), din 1981. Bibliotecă publică, înfiinţată în anul 2001, azi cu peste 28 000 de volume. Centru Cultural. Festival anual de jazz (din anul 2009). Centru turistic şi punct de plecare spre obiectivele turistice din M-ţii Făgăraş: vârful Moldoveanu (2 544 m altitudine, cel mai înalt vârf din România), vârful Negoiu (2 535 m altitudine, al doilea vârf ca înălţime din România, după vârful Moldoveanu), vârful Viştea Mare, 2 527 m, cabanele Podragu (situată la 2 136 m altitudine), Turnuri (1 520 m altitudine), Valea Sâmbetei (1 400 m altitudine), lacul glaciar Podragu (2 171 m altitudine; suprafaţa: 3,11 ha; adâncimea maximă: 16,40 m), complexul Bâlea-Lac, Rezervaţia naturală Golul alpin Moldoveanu – Capra ş.a. În oraşul Victoria funcţionează un serviciu de salvamont.
Istoric
Aşezarea Victoria s-a înfiripat în jurul uzinei Ucea, înfiinţată în anul 1937 de un grup cehoslovac de întreprinzători, iar în perioada 1949-1953, localitatea s-a dezvoltat pe baza unui proiect conceput de arhitectul georgian Longinoz Sumbadze, construcţia noului oraş terminându-se, în linii mari, în anul 1955. Iniţial, localitatea s-a numit Ucea Fabricii apoi Ucea Roşie şi Ucea-Colonie, iar din 12 noiembrie 1954 poartă numele actual. Din punct de vedere statistic, oraşul Victoria a fost menţionat, pentru prima oară, cu ocazia recensământului populaţiei din 21 februarie 1956, când apare consemnat cu 2 762 de locuitori. La 20 septembrie 2019 a fost dezvelită o placă memorială, bilingvă, cu inscripţii în limbile română şi georgiană, dedicată arhitectului georgian Longinoz Sumbadze, şi instalată în parcul din zona mai veche a oraşului – parc numit din 15 octombrie 2021 “Parcul Prieteniei româno-georgiene”.
Monumente
Bisericile cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, toate construite în a doua jumătate a secolului 20. La 20 mai 2012, în biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” au fost depuse părticele din moaştele Sfântului Haralambie, iar la 28 februarie 2016, biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost sfinţită după terminarea picturilor interioare.